FOTO Drăguşul vrea să devină „Satul cultural al României“. Concurează alături de alte 12 localităţi care au păstrat neatinse tradiţiile populare

FOTO Drăguşul
vrea să devină „Satul cultural al României“. Concurează alături de alte 12
localităţi care au păstrat neatinse tradiţiile populare

Costumele populare de la Drăguş sunt unice în România. FOTOfacebook.

După ce a câştigat titulatura de Cel mai frumos sat din România (2013), Drăguşul s-a calificat în finală şi pentru titlul de Satul Cultural al României, un concurs organizat de Asociaţia Cele mai frumoase Sate. Câştigătorul va fi anunţat în 13 martie la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Drăguşul concurează cu ocalităţi precum Vorona (jud. Botoşani), Jurilovca (jud. Tulcea), Cumpăna (jud. Constanţa), Aninoasa (jud. Dâmboviţa), Cândeşti (jud. Dâmboviţa), Gura Râului (jud. Sibiu), Prundeni (jud. Vâlcea),  Vinerea (Cugir, jud. Alba), Biia (Şona, jud. Alba), Săsciori (jud. Alba), Vânători Neamţ (jud. Neamţ) sau Izvoarele (jud. Prahova). 

Buzduganul, un obicei păstrat de sute de ani

Oamenii din Drăguş au păstrat din moşi-strămoşi o sărbătoare care semnifică încheierea anului agrar şi care se celebrează în fiecare an în weekendul de după Sfânta Maria. Sărbătoarea „Buzduganului“ este un obicei popular vechi al locului, unul de mulţumire către Dumnezeu. Din cele mai frumoase spice se face un buzdugan, în formă de cruce dublă, care este împodobit cu beţe. Acesta este purtat până în sat, iar purtătorii lui sunt stropiţi cu apă. Tinerii se adună la biserică şi apoi pornesc prin sat însoţiţi de lăutari. La fiecare poartă, bătrânele, îmbrăcate în port popular, ies la porţi şi se alătură tinerilor. Până la ieşirea din sat, alaiul devine tot mare.

Când toată adunarea ajunge la casa stăpânului clăcii (se alege în fiecare an, ca un vătaf), buzduganul este pus pe masă de secerătorul care l-a purtat, iar gazda îl va pune la loc de cinste pentru anul următor. Apoi se dă semnalul începerii petrecerii, care ţine până în zori.

Drăguşul are şi un Muzeu Etnografic pentru care primăria a primit o finanţare europeană de 100.000 de euro. Muzeul este într-o casă de la 1800 care a fost reabilitată. Muzeul se numeşte «Dimitrie Gusti», care este considerat un fiu spiritual al satului. Aici, turiştii vor putea vedea imagini şi documente vechi ale Drăguşului. În şură va fi un atelier de creaţie unde vizitatorii pot vedea obiceiurile satului. Aici, cojocarul satului, un potcovar, dar şi femei din sat care vor ţese şi vor picta pe sticlă îi vor învăţa pe turişti obiceiurile tradiţionale.

Foto

Nuntă tradiţională pentru turişti

O altă sărbătoare a Drăguşului care atrage mulţi turişti este nunata tradiţională de la începutul lunii octombrie. Atunci toată irculaţia este înschisă şi se cântă şi dansează până în zori. Se amenează un cort gastronomic unde se serveşte mâncare exact ca la nuntă: supă, sarmale, friptură de miel, cozonac şi celebrul lipiu de Drăguş (o plăcintă care este de fapt aluat de pâine umplut cu fructe şi copt în cuptor). Turiştii sunt invitaţii la nuntă care vor da şi ei dar în rând cu lumea (darul constă în cumpărarea de mâncare de la cortul gastronomic).

Pionierul satelor din România

Satul Drăguş a devenit cunoscut încă din 1929 şi a devenit practic emblema tuturor satelor româneşti. „Atunci, o echipă de 80 de specialişti conduşi de profesorul Dimitrie Gusti au realizat la Drăguş prima serie de monografii rurale, primele campanii de cercetare experimentală şi primele 12 cărţi referitoare la viaţa socială a satului din România, dar şi primul film documentar sociologic din lume. Atunci, Drăguşul nu devenea numai cel mai studiat sat din ţară, ci şi cel mai reprezentativ sat românesc în lume. Tot atunci a fost culeasă şi melodia care avea să devină mai târziu «Cine iubeşte şi lasă» a MarieiTănase“, spune Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei Cele mai frumoase sate din România.

Drăguşul este situat la poalele Munţilor Făgăraş, la 24 de kilometri de municipiul Făgăraş şi la doar nouă kilometri de Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Accesul se face pe E68 dinspre Făgăraş spre Sibiu.

Pe aceeaşi temă:

Oraşele în care merită să trăieşti în România

FOTO VIDEO 10 motive să vizitezi Braşovul în weekend. Oraşul oferă de la privelişti care îţi taie respiraţia la poveşti medievale şi un adevărat regal culinar

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările