Cum a zăcut patru ani în magazia Spitalului de Urgenţă din Brăila, până a ieşit din garanţie, aparatură medicală performantă de 2,5 milioane de euro

Tehnica medicală a fost achiziţionată în anul 2013, însă a fost pusă în funcţiune de-abia în octombrie 2017 şi nici atunci în totalitate. Unele echipamente, cum ar fi climatizarea pentru blocul operator, s-au dovedit „ţepe” de zile mari, nefiind funcţionale niciodată.

Aparatură medicală performantă, în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, a zăcut în magaziile Spitalului Judeţean de Urgenţă din Brăila aproape patru ani înainte de a fi pusă în funcţiune, răstimp în care a ieşit din garanţie.

Mai mult decât atât, o parte din echipamente (mai exact cele de climatizare pentru blocul operator)  au necesitat cheltuieli suplimentare  de instalare, deoarece firma furnizoare a dat faliment între timp şi a fost radiată.

Motivul aceste întârzieri foarte mari în punerea în funcţiune a aparaturii este acela că autorităţile brăilene „au pus căruţa în faţa boilor” în privinţa modernizării spitalului judeţean:  mai întâi au cumpărat echipamentele medicale şi de-abia după patru ani au reuşit să modernizeze şi clădirea.

Totul a pornit, de fapt, de la aceea că modernizările din perioada 2011-2013, în valoare de peste un milion de euro, au fost recepţionate cu probleme mari de proiectare şi de execuţie, în sensul că extinderea tocmai finalizată  nu avea nicio comunicaţie cu vechea clădire, fiind de nefolosit. A fost nevoie de alţi patru ani şi de încă un milion de lei pentru ca proiectul să devină cu adevărat funcţional.

În acest fel, aparatura cumpărată pentru secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, în valoare de 7,43 milioane de lei, precum şi cea pentru secţia Cardiologie şi Pediatrie, un sistem de angiografie monoplan în valoare de 3,95 milioane de lei, au stat „în ţiplă”, în timp ce medicii au lucrat cu aparatura veche, depăşită fizic şi moral.

Curtea de Conturi a dispus găsirea vinovaţilor

Prin rapoartele de control din 2015, 2016 şi 2017, Curtea de Conturi a constat gravele deficienţe manageriale de la Spitalul de Urgenţă din Brăila şi a dispus identificarea persoanelor responsabile de prejudicierea unităţii medicale.

Iar dacă în ceea ce priveşte nepunerea în funcţiune a echipamentelor nu a fost identificat un prejudiciu cert (singurii care au avut de suferit au fost pacienţii), în două dintre capitolele de cheltuieli lucrurile sunt cuatificate şi în bani. Unul dintre prejudicii se referă la refacerea comunicaţiilor dintre pavilionul nou şi cel vechi, în care s-a investitit circa un milion de lei, deşi ar fi trebuit să fie rezolvată prin prima investiţie, finalizată pe hârtie încă din 2013.

Al doilea prejudiciu este legat de instalaţia de climatizare (care a costat 214.000 de lei) pentru blocul operator din ATI, care s-a dovedit a fi incompletă şi cu deficienţe de proiectare. „Instalaţia a funcţionat la modul că chillerele se învârteau, funcţionau, dar nu au avut eficienţă. Nu se producea răcirea aşa cum era nevoie”, a declarat conducerea spitalui brăilean.

În momentul în care a fost căutată firma care a realizat lucrarea, surpriza a fost de proporţii: aceasta dăduse faliment şi fusese deja radiată de la Registrul Comerţului. Ca urmare, instalaţia (care n-a funcţionat niciodată aşa cum trebuie) a fost demontată complet şi înlocuită cu una nouă.

ituaţia a determinat Curtea de Conturi să ceară clarificarea şi recuperarea prejudiciului de la cei vinovaţi, dat fiind că doar o mică parte din instalaţia de climatizare demontată  a fost refolosită la repararea unui sistem de aer condiţionat dintr-o altă secţie a spitalului.