Astăzi, evreii deschid „Sărbătoarea luminilor"

Manifestările au început la Templul Coral

De „Hanuca", membrii Comunităţii Israelite au aprins lumânări, au făcut prăjituri şi au intonat melodii în idiş şi ebraică veche. Considerată, alături de „Purim", cel mai important eveniment din viaţa poporului evreu, „Hanuca" sau „Sărbătoarea luminilor" i-a adunat laolaltă pe membrii cultului mozaic.

Peste 200 de evrei şi prieteni ai acestora au participat, azi, la manifestările prilejuite de „Sărbătoarea luminilor", eveniment la fel de important cum e Crăciunul pentru creştini. Numită în evreieşte „Hag Haurum", „Sărbătoarea luminilor" este una a bucuriei şi izbânzii.

„Hanuca" reprezintă, totodată, dragostea de viaţă şi de libertate a poporului Lui Dumnezeu, greu încercat de-a lungul istoriei. Sărbătoarea durează opt zile şi se cheamă „a luminilor" în amintirea minunii făcute de Dumnezeu în Iudeea veche, în urmă cu mai bine de două milenii.

Armata condusă de fraţii Macabi s-a împotrivit, între anii 135-132 î.H., armatei greceşti mult mai numeroase ce cotropise ţara, încercând totodată să înterzică tradiţia şi cultul mozaic.

Sărbătoare timp de opt zile

Evreii au avut la dispoziţie doar puţin ulei neprofanat pe care să-l folosească la slujba religioasă, ulei care, însă, a ars neîntrerupt timp de opt zile.

„De atunci, în amintirea minunii, evreii din toată lumea aprind, opt zile la rând, lumânărele în ordine crescătoare şi organizează serbări ale bucuriei", ne-a spus preşedintele Comunităţii Evreilor, David Segal-Iancu.

Salutul sărbătorii este „Hanuca Sameah!" („O Hanuca veselă!"). În aceste zile solemne, se înaltă rugăciuni pentru pacea credincioşilor, a statului român şi ebraic şi se cântă melodii tradiţionale în limbile română, ebraică veche şi idiş.

În fiecare an, la Templul Coral de pe strada Petru Maior - singura sinagogă din Brăila - se spun rugăciuni şi se citesc mesaje, iar Corul „Macabi", condus de profesorul Bogdan Lifsen, intonează cântece tradiţionale. La urmă, un copilaş aprinde lumânărelele de „Hanuca".

O comunitate puternică

În perioada interbelică, la Brăila erau în jur de 11.000 de evrei şi opt sinagogi. Existau, de asemenea, şcoli, licee şi săli de sport aparţinând Comunităţii Israelite.

Majoritatea hotelurilor, băncilor şi restaurantelor brăilene erau conduse de evrei. Baia comunităţii, precum şi alte clădiri impozante, aparţineau evreilor.