Povestea de groază a celei mai odioase femei-criminal. A torturat şi omorât 650 de oameni şi se spăla în sângele lor
0O femeie din nobilimea maghiară a reuşit să intre în Cartea Recordurilor drept unul dintre cei mai prolifici criminali în serie din istoria omenirii. Cercetătorii spun că a torturat şi a ucis cu bestialitate peste 650 de persoane, în special fete tinere.
De cele mai multe ori, de-a lungul istoriei, personajele masculine au umplut topurile infamiei. Liderii despotici, criminalii sadici şi degeneraţi renumiţi au fost, majoritatea, bărbaţi. Cu toate acestea, o femeie, considerată latura sensibilă a speciei umane, are un loc de seamă în această galerie a ororilor.
Se numea Elizabeth Bathory şi a trăit în Ungaria Medievală acum 400 de ani. În ”palmaresul” personal al unguroaicei au figurat nu mai puţin de 650 de victime, majoritatea ucise cu o cruzime rară. De altfel, contesa Bathory aşa cum a rămas cunoscută în istorie, a devenit un personaj de legendă, în jurul căreia s-au croşetat numeroase basme şi fantezii. Personajul real însă este la fel de fascinat ca cel de legendă.
Copila de o frumuseţe rară născută într-o familie de regi
Elisabeth Bathory s-a născut la 7 august 1560 într-o Ungarie măcinată de războaie. Propriu-zis jumătate din Ungaria era transformat în paşalâc, inclusiv Buda, capitala istorică a regatului. Elisabeth a văzut lumina zilei în castelul Ecsed de pe domeniile familiei din zona Nyribator, Ungaria de astăzi. De altfel, făcea parte dintr-o familie ilustră. Tatăl ei, era Gyorgy Bathory din ramura Ecsed a familiei. Mama Elisabetei era tot din neamul Bathory, dar din ramura Somlyo. Propriu-zis părinţii ei erau înrudiţi şi aveau rubedenii cu sânge regal sau princiar, în mare parte voievozi ai Transilvaniei. De exemplu unchiul după tată al Elisabetei era Andrei Bathory, fost voievod al Transilvaniei.
După mamă, bunicul ei, Ştefan Bathory de Somlyo a fost la rândul său voievod al Transilvaniei. Mai mult decât atât tot după mamă, Elisabeta era nepoata altui Ştefan Bathory, ajuns rege al Poloniei, mare duce al Lituaniei şi principe al Transilvaniei. Ca atare familia avea posesiuni atât în Ungaria dar şi în Transilvania. Elisabeta Bathory era la naştere un copil cu sânge albastru. În orice caz se spune că era de o frumuseţe răpitoare, frumuseţe păstrată până în clipa morţii şi de asemenea era de o inteligenţă sclipitoare. A fost crescută în religia luterană şi de mică a primit o educaţie de excepţie, având în vedere şi calităţile sale intelectuale. Pe lângă matematici, geografie, istorie şi alte ştiinţe, micuţa Elisabeta ştia germana, latina şi greaca veche. A avut o copilărie fără griji materiale, cu o poziţie socială foarte înaltă însă se presupune că a suferit din cauza războaielor şi a stării de incertitudine care domnea în perioadă, marcată de cruzime şi moarte.
Mamă la 13 ani şi soţie la 15
Elisabeta Bathory la fel ca toate tinerele de rang înalt a fost peţită încă din copilărie. Mai precis a fost logodită de la 11 ani cu Ferenc Nadasdy, fiul baronului Tamas Nadasdy, un militar de carieră cu o stare materială bună. Nunta urma însă să fie oficiată atunci când Elisabeta urma să împlinească 15 ani. De altfel având în vedere că statutul ei social era mai înalt decât cel al viitorului soţ, Elisabeta îşi păstra numele de Bathory. Tânăra aristrocrată nu era doar foarte frumoasă şi deşteaptă dar înclinată spre plăceri şi experienţe carnale încă de timpuriu. Mai precis la numai 13 ani se iubeşte pe de ascuns cu un tânăr ţăran de pe domeniu. Rămâne însărcinată la această vârstă.
Naşte în secret, copilul fiind oferit unei sătence de pe domeniu. Totodată tânărul ei iubit, este pedepsit crunt de tatăl Elisabetei. Mai precis este castrat şi lăsat să fie sfâşiat de câini. În aceste condiţii, căsătoria cu Ferenc Nadasdy este grăbită, iar tânăra Elisabeta ajunge soţia fiului de baron. Diferenţa dintre soţi nu era mare. Pe când Elisabeta avea 15 ani, Ferenc împlinise 19 ani. Nunat a avut loc în palatul Varanno din Ungaria şi au fost prezenţi peste 4500 de oaspeţi.
Tânăra Elisabeta a primit cu această ocazie drept dar de nuntă castelul Cachtice în Slovacia, pe atunci posesiune maghiară. Tânărul cuplu pleacă apoi pe domeniile familiei Nadsdy la Sarvar. Elisabeta a petrecut mult timp singură, având în vedere că soţul a studiat la Viena iar mai apoi a devenit în 1578, comandantul general al trupelor maghiare în luptele antio-otomane. În timpul cât Ferenc Nadasdy era la război, gurile rele ale vremii spuneau că Elisabeta se întreţinea cu tot soiul de amanţi, lucru nedovedit însă.
Tinere ucise,canibalism şi execuţii sadice
În anul 1604 Elisabeta Bathory rămâne văduvă după o căsnicie de 29 de ani. Ferenc Nadasdy moare după o boală necunoscută care l-a măcinat vreme de câţiva ani. Pe lângă zvonurile despre amanţi, în jurul contesei Bathory, circulau şi alte zvonuri tulburătoare. Mai precis se presupune că în timp ce soţul era plecat la război ea s-a îndeletnicit cu torturi şi cruzimi fără margini. Mai precis de două decenii, oamenii de pe domeniile familiei Bathory vorbeau despre apetitul pentru totură şi omor al tinerei contese. Zvonurile erau atât de răspândite şi plângerile atât de numeroase încât la 1604, după ce doi ani de zile a strâns toate jalbele, în special a ţăranilor dar şi a micilor nobili afectaţi de cruzimile contesei, preotul luteran Istvan Magyari i-a făcut o plângere publică atât în Ungaria dar şi la curtea de la Viena.
Elisabeta făcând parte dintr-o familie ilustră, plângerile au fost muşamalizate timp de 6 ani. Abia în 1610, a fost deschisă o anchetă, la ordinele regelui Matei al II lea, fiindcă plângerile dar mai ales spiritele de pe domeniul contesei, dar şi din alte regiuni se încingeau. A fost trimis să ancheteze situaţia Gyorgy de Thurzo, palatin al Ungariei. Acesta a strâns timp de doi ani de zile 300 de mărturi de la tot atâţia martori. Ar fi fost mai mulţi, spunea palatinul dar preferau să păstreze tăcerea de frica contesei. Cele 300 de mărturii au prezentat aceeaşi versiune cutremurătoare. Contesa Elisabeta Bathory era un adevărat criminal în serie, însetat de sânge şi pasionat de tortură. Mai precis mărturiile scrise şi consemnate mai târziu în ”Tragica Historia” scrisă de învăţatul László Turóczi şi preluate de la palatin vorbesc despre tinere femei ucise din plăcere de contesă.
Erau în special atrase la castelul de la Cachtice, acolo unde-şi avea Elisabeta Bathory cartierul general. Erau fie fiice de ţăran sloavaci sau unguri de pe domeniile familiei Bathory, fie tinere sărace din oraşele apropiate. Era ademenite cu promisiunea unei slujbe bine plătite la castel. Aici însă la scurt timp era torturate. Modul în care aveau loc aceste torturi depăşeşte orice imaginaţie. Toate metodele, se spune, erau rodul minţii Elisabetei Bathory. Tinerele recrutate pe post de servitoare erau bătute cumplit la ordinele contesei. Mai apoi le băga sub unghii aşchii de metal sau lemn,le tortura într-o cameră dotată în acest sens, şi se spune participa personal la supliciu, dând şi o mână de ajutor. Ferenc Nadasdy îi amenajase la castel o astfel de cameră de tortură, tocmai pentru a-i face pe plac frumoasei soţii. Cu alte cuvinte era conştient de cruzimea ei. Mărturiile vorbesc inclusiv despre grupuri de servitoare luate şi stropite cu apă iarna, lăsată mai apoi să îngheţe de vii în curtea castelului. Altele erau învelite în miere şi apoi lăsate în preajma furnicilor şi albinelor.
La toate acestea se adăugau înjunghieri, incendierea membrelor, amputări şi alte atrocităţi. Totodată se spune că Elisabeta Bathory practica şi canibalismul. Mai precis bea sângele servitoarelor ucise şi mânca din carnea lor. Avea credinţa, împrumutată de la o vrăjitoare locală că aşa va trăi veşnic. Există deasemenea o mărturie care arată că Elisabeta Bathory îşi punea servitorii credincioşi să dreneze cadavrele torturate, de sânge. Era umplută o cadă întreagă, iar contesa făcea baie în sângele victimelor. Elisabeta era ajutată şi de patru servitori, doi dintre aceştia erau trimişi să răpească pur şi simplu fete tinere şi să le aducă pentru a fi torturate şi ucise. Victimele contesei nu erau numai femei sărace sau ţărănci ci şi fiice ale micilor nobili din ţinuturile învecinate. Tocmai de aceea s-a pus în mişcare cercetarea regală privind faptele contesei. Fiicele de mici nobili erau aduse să facă parte din suita sa, cu pretextul de a învăţa bunele maniere. Era însă victime sigure. În urma investigaţiei a reişeit că Elisabeta Bathory a omorât în jur de 650 de oameni.
Condamnată să moară în castelul ororilor
În 1610, după numeroase mărturii şi acuze, în special din partea nobilimii, palatinul trimis să investigheze, ia cu asalt castelul contesei şi o arestează. În ianuarie 1611, este judecată cu 80 de capete de acuzare. Era un record judiciar. Cu toate acestea, având în vedere influenţa ei şi statutul înalt, este iertată de pedeapsa capitală. Complicii ei, două servitoare şi doi mercenari sunt executaţi. Elisabeta Bathory a fost în schimb închisă în castelul de la Cachtice. Celula ei, era de fapt o cameră, cu fereastra zidită şi cu o singură deschizătură prin care primea aer şi mâncare. Elisabeta Bathory a murit după trei ani de la proces în luna august a anului 1614.
Soţia eroului de război, mamă dedicată şi implicată social
După moartea Elisabetei Bathory dar mai ales la două secole după, în jurul acestui personaj au apărut legendele dar şi controversele. Pe de o parte se spune că şi-a pierdut minţile având în vedere că părinţii ei erau rude, chiar dacă îndepărtate. Mai apoi au apărut informaţii cum că, tânăra Elisabeta ar fi fost iniţiată de unul dintre unchii ei în satanism iar o mătuşă ar fi învăţat-o tehnici sado-masochiste. Nu există nicio dovadă însă pentru existenţa acestor practici la Elisabeta Bathory. Mai mult decât atât, este greu de înţeles cum Elisabeta Bathory a început să ucidă. Şi asta în condiţiile în care este descrisă în perioada ei, ca o mamă devotată, un bun administrator de moşie şi mai ales o femei dedicată carităţii. A avut cu Ferenc Nadasdy, şase copiii, aproape toţi supravieţuind maturităţii. Fetelor, trei la număr, le-a aranjat căsătorii bune. Anna Bathory de exemplu, primul ei copil cu Ferenc Nadasdy, a fost căsătorită cu puternicul conte croat Nikola al VI lea Zrinski.
Cealaltă fată Orsika este dată lui István al II lea Benyó. Despre cea de-a treia fată, Katherina, nu se ştiu foarte multe. Fiii săi, au fost Andras Nadasdy şi Pal Nadasdy. Cel de-al treilea a murit la vârsta de 7 ani. Totodată cu inteligenţa sa sclipitoare, Elisabeta a fost un foarte bun administrator al moşiilor, fiind cea care le orânduia şi făcea să funcţioneze, având în vedere că soţul era mai mereu plecat la război. Totodată, Elisabeta Bathory era cunoscută şi pentru misiunile ei de caritate în rândul ţăranilor de pe domeniu. Tocmai de aceea, crimele şi motivele pentru aceastea reprezintă o controversă încă, în cazul Elisabetei Bathory.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Se încarcă comentariile...
