Descoperire unicat: cum arăta cea mai veche biserică creştină din Moldova. A fost găsită în mijlocul unui adevărat „oraş al morţilor“

Descoperire unicat: cum arăta cea mai veche biserică creştină din Moldova. A fost găsită în mijlocul unui adevărat „oraş al morţilor“

Primul lăcaş de cult creştin din Moldova. Reconstituirea aparţine arhitectului Mihail Mihăilescu

O campanie arheologică din anii ’80 a scos la iveală un lăcaş de cult vechi de aproximativ 1.700 de ani aflat în localitatea Mihălăşeni, judeţul Botoşani. Specialiştii spun că este vorba despre cea mai veche ”biserică” creştină din Moldova.

Ştiri pe aceeaşi temă

Arheologii botoşăneni săpau în comuna Mihălăşeni din judeţul Botoşani, la începutul anilor ’80. Campania de săpături din perioada 1983-1988 a fost una prolifică. A fost descoperit în această zonă nordică a ţării un adevărat oraş al morţilor: 520 de morminte. Defuncţii au fost fie înmormântaţi, fie arşi şi depuşi în urne îngropate în pământ alături de obiectele dragi din timpul vieţii. 
 
„Necropola de la Mihălăşeni a fost descoperită în 1982, cu prilejul unor lucrări de drenare a solului. Au fost descoperite trei morminte de înhumaţie, de unde au fost recuperate cinci vase. 
 
Evaluând configuraţia topografică a terenului, ne-am dat seama că este posibil să existe o necropolă cu un număr mare de morminte. În 1983, am început săpăturile, pe care le-am continuat în fiecare vară, timp de şase ani“, spune despre începuturile descoperirii arheologul Liviu Şovan, unul dintre cei mai importanţi specialişti botoşăneni în acest domeniu. 
 
Concluzie tulburătoare
 
În acest „oraş al morţilor“, datat de Liviu Şovan la mijlocul secoului al IV-lea, a avut loc o descoperire unicat în Moldova. În timpul celor şase ani, printre rămăşiţele pământeşti ale oamenilor care au trăit acum aproximativ 1.700 de ani în nordul Moldovei a fost scos la lumină de şpaclurile arheologilor fundaţia unui lăcaş de cult. Analizându-l, arheologul Liviu Şovan a ajuns la o concluzie tulburătoare: ar fi vorba despre primul lăcaş de cult creştin din Moldova, atunci când apusul păgânismului în Dacia făcea loc zorilor noii religii.
 
Prima dovadă că este vorba despre un lăcaş de cult este poziţionarea acestuia în cadrul necropolei, dar şi dimensiunile sale impozante, aproximativ 55 de metri pătraţi. Situată în zona sud-vestică a necropolei, „biserica“ din secolul al IV-lea avea fundaţia făcută din lespezi de gresie nisipoasă aduse de pe malul Prutului, aflat la doar 5 kilometri distanţă. 
 
Arheologul botoşănean Liviu Şovan, foto Cosmin Zamfirache
 
„Orientarea era pe direcţia nord-est-sud-vest, iar dimensiunile iniţiale, de 8x6,8 metri. Adâncimea la care a fost săpată groapa temeliei era de 0,50 - 0,60 metri faţă de nivelul actual de călcare a solului, iar grosimea temeliei era de 10-15 centimetri. Nu s-au descoperit resturi de chirpici ars sau alte elemente care să ateste distrugerea construcţiei prin incendiere“, descria cu exactitate Liviu Şovan în articolul său „Premieră arheologică – cel mai vechi lăcaş de cult creştin din Moldova“ din revista „Forum Cultural“, numărul din 3 noiembrie 2001. 
 
În afară de temelie, restul construcţiei a fost realizat din lemn, cu bârne groase, acoperite cu draniţă (n.r. – scânduri subţiri din lemn de brad) şi având două intrări largi. Istoricii spun că este posibil ca morţii să fi fost depuşi şi în interiorul aşezământului înainte de a fi îngropaţi. După ce a stabilit că este un lăcaş de cult situat în carul necropolei pentru a fi oficiate rituri religioase funerare, Liviu Şovan arată cum a ajuns la concluzia că este un lăcaş de cult creştin. În primul rând, ar fi vorba de orientarea construcţiei pe axa nord-est-sud-vest. 
 
„Orientarea aceasta poate fi explicată prin legătura genetică a creştinismului din această zonă cu cea din provinciile orientale ale Imperiului Roman. Au mai fost descoperite bazilici de tip sirian, chiar la Troesmis şi Callatis, care aveau orientarea altarului spre sud. Erau datate tot către mijlocul secolului al IV-lea. Această construcţie descoperită în necropola de la Mihălăşeni aminteşte de importanţa cultului morţilor în cadrul ritualului creştin, ceea ce l-a determinat pe Constantin cel Mare să propună construirea de săli pentru slujbe comemorative şi banchete funerare. Şi acestea aveau forme dreptunghiulare şi au fost atestate în mai multe provincii ale Imperiului. Dimensiunile mari ale construcţiei, poziţia ei, dar şi anumite elemente stratigrafice ne fac să credem că este vorba de primul lăcaş de cult creştin descoperit într-o necropolă din Moldova“, precizează Liviu Şovan. 
 
Cel mai bun argument pentru arheologul botoşănean este însă numărul mare de morminte de înhumaţie, specifice creştinilor din cadrul necropolei şi pentru care a fost ridicat lăcaşul de cult creştin. Spre deosebire de aceştia, păgânii erau incineraţi, fiind descoperite şi mormintele acestora cu urne în cadrul aceleiaşi necropole. „Un element convingător sunt cele peste 100 de morminte de înhumaţie din cadrul necropolei. Sunt orientate vest-est şi lipsesc obiectele şi ofrandele alimentare, deosebindu-le astfel de mormintele păgânilor“, spune Liviu Şovan. 
 
De altfel, acesta precizează că mormintele creştinilor fac parte dintr-o etapă târzie a necropolei, la fel ca şi lăcaşul de cult, arătând cum treptat creştinismul a acaparat vechea aşezare păgână. În interiorul acestor morminte, atribuite creştinilor, a fost descoperit şi un obiect de cult creştin. Mai precis, în mormântul cu numărul 123 a fost descoperit un medalion circular, de culoare verzuie, pe care era reprezentat Daniel în groapa cu lei. Arheologul botoşănean precizează că acesta era de sorginte romană, dar inspirat din iconografia paleocreştină. Liviu Şovan spune că au fost descoperite încă două asemenea medalioane pe teritoriul ţării, la Poieneşti şi la Izvoarele. 
 
Primii creştini, convertiţi de misionari
 
Cei care au fost îngropaţi în necropola de la Mihălăşeni sunt populaţii din secolul al IV-lea, din cadrul culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Mai precis, o cultură care reunea în cadrul ei, din punct de vedere etnic şi cultural, goţi, daci, slavi şi iranieni, cel mai probabil sarmaţi. La Mihălăşeni, spune Liviu Şovan, necropola a fost utilizată la început de populaţii germanice, în rândul cărora se distingeau, prin anumite ritualuri funerare, mai ales prin ruperea pumnalelor şi săbiilor şi depunerea lor în morminte, triburile vandalilor. Apoi, în cadrul aceleiaşi necropole se vădeşte prezenţa dacilor liberi şi chiar a sarmaţilor. 
Medalion paleocreştin descoperit la Mihălăşeni. Este înfăţişat Daniel în groapa cu lei FOTO Liviu Şovan 
 
„În ceea ce priveşte frecvenţa tipurilor antropologice din necropola de la Mihălăşeni se remarcă, în ordinea preponderenţei lor, următoarea situaţie: mediteranoizi, nordoizi, protoeuropoizi, dinarici, alpini şi ostici. Într-un singur caz (mormântul 489) apare şi un element mongoloid“, precizează Liviu Şovan, în lucrarea sa „Necropola de tip Sântana de Mureş-Cerneahov de la Mihălăşeni“. 
 
Începuturile creştinării
 
Practic, la Mihălăşeni sunt surprinse, din punct de vedere arheologic, începuturile creştinării ţinuturilor nordice. Arheologul Liviu Şovan bănuieşte că misionarii creştini ai episcopului got Ulfila, cel care a tradus biblia in limba gotă şi care a fost hirotonisit episcop pentru „întreaga ţară getică“, după cum spune istoricul antic Filostorgiu, au ajuns şi în ţinuturile nordice. Aceştia au creştinat o parte a populaţiei amestecate de germani, daci şi sarmaţi.  Aceşti primi creştini au ridicat lăcaşul de cult din necropola de la Mihălăşeni. Alături de ei au convieţuit păgânii, care s-ar fi convertit în timp. 
 
Descoperirile de la Mihălăşeni ale arheologului Liviu Şovan au stârnit interes în lumea academică din Europa. Institutul German de Arheologie a editat studiul „Die Sintana de Mures - Cernjachov – Kultur“, în cadrul căreia a fost cuprins şi studiul arheologului Liviu Şovan, tradus în limba franceză, „Cronologia necropolei de la Mihălăşeni, România“. Totodată, în 1997, piesele descoperite la Mihălăşeni în cadrul necropolei au fost expuse pentru prima dată la expoziţia de istorie şi arheologie „I.Goti“, organizată la Milano şi mai apoi la Palatul Cotroceni din Bucureşti cu ocazia vizitei Papei Ioan Paul al II-lea. 
 
 Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: