Trucuri de înfrumuseţare ciudate din secolul trecut. Femeile foloseau lapte matern şi urină pentru un ten mai neted

Într-o perioadă în care accesul la produsele cosmetice îl aveau doar doamnele din înalta societate, femeile simple se descurcau cum puteau şi apelau la substanţe şi plante cel puţin ciudate pentru anul 2017.

Cosmeticele au început să fie accesibile şi în România încă din perioada interbelică. Cu toate acestea, doar doamnele de la oraş şi din înalta societate aveau acces la aceste produse, care aveau menirea de a le găti pe domnişoare pentru întâlnirea cu posibili pretendenţi.

Ce făceau domnişoarele de la sat? Modul cum se prezentau la hore sau la sărbători era la fel de important şi pentru ele, însă metodele la care apelau erau de cele mai multe ori inspirate din natură.

Alături de etnologul Mihaela Bolog din cadrul Complexului Muzeal Bistrţa-Năsăud şi a studentului la Etonologie Iosif Ciunterei, care cutreieră de ani de zile satele din Ardeal în căutare de obiceiuri pe care le documentează, am realizat o listă a celor mai ciudate produse folosite pentru înfrumuseţare acum un secol şi chiar acum 50 de ani. 

-Crema de faţă de atunci era „isica”, un amestec de unsoare şi salicina, substanţă care este folosită pentru calmarea durerilor şi a inflamaţiilor, dar şi pentru reducerea febrei şi ca stimulant gastric. Această cremă putea fi cumpărată însă doar de la farmacie, din marile oraşe. Fetele de la ţară îşi cumpărau câte o astfel de cremă când ajungeau în oraş, însă o foloseau doar la sărbători. 

-Laptele matern, folosit în tratarea acneei şi a rănilor de pe faţă. Femeile credeau că cel mai eficient era laptele produs de femeile ce tocmai dăduseră naştere. 

-Tot de la farmacii, fetele de la ţară îşi cumpăra „ruminele”, pudre compuse din mai multe prafuri. Unele  aveau menirea de a albi tenul brăzdat la muncă de soarele arzător, iar altele asigurau roşeaţa din obraji. 

-Plantele, folosite în loc de pudrele de obraz. Cele care nu aveau acces la aceste pudre foloseau diverse plante. Nu de puţine ori, femeile se dădeau cu urzici pe pomeţi, pentru a fi roz în obraji.

-Locul cremei era luat de smântână. Femeile obişnuiau să se dea cu smântână pe faţă, pentru a avea parte de un ten neted.

-Făina de mălai, era şi ea folosită în combinaţie cu albuş de ou, pentru a curăţa tenul de impurităţi şi puncte negre. 

-Pentru netezirea tenului şi un păr mai mătăsos, femeile apelau şi la urina umană.

-Domnişoarele de acum un secol credeau că consumul mare de lapte o să le garanteze un ten mai neted şi „roz”. 

Vă mai recomandăm:

Leacurile tradiţionale ale saşilor. Ce foloseau pentru tratarea depresiei sau mahmurelii şi cum se făceau femeile frumoase cu tratamente naturale

Canabisul, prunele uscate şi apa distilată, printre leacurile neobişnuite folosite în Transilvania în urmă cu câteva secole