Masa caldă în şcoală: cum eşuează guvernul şi unde reuşesc proiectele pe fonduri europene

Masa caldă în
şcoală: cum eşuează guvernul şi unde reuşesc proiectele pe fonduri europene

Elevii din Rodna primesc zilnic o masă caldă, graţie unui proiecte pe fonduri europene derulat de autorităţi FOTO: Bianca Sara - Gavrilă

„Adevărul“ vă propune o comparaţie între programul-pilot al ministerului „Masa caldă în şcoli“ şi varianta realizată cu fonduri de la Uniunea Europeană.

O primărie şi o şcoală din Bistriţa-Năsăud reuşesc din acest an să ofere o masă caldă celor 800 de elevi din clasele I-VIII şi de la învăţământul profesional, cu ajutorul fondurilor europene. Comparativ, în şcoala din Tiha Bârgăului, singura unitate de învăţământ din judeţ inclusă în programul pilot guvernamental „o masă caldă“, alimentele au ajuns în ultimii doi ani mai puţin de trei luni.

Pentru al treilea an consecutiv, Ministerul Educaţiei derulează programul-pilot „Masa caldă în şcoli“. Programul a fost lansat în urmă cu trei ani, de Guvernul Cioloş şi este reluat anual, încluzând doar 50 de şcoli şi grădiniţe din ţară. Elevii şi copiii de grădiniţă din 50 de unităţi din ţară ar trebui să primească zilnic o masă caldă sau un pachet alimentar. Fiecare masă trebuie să se încadreze în preţul de 10 lei, cu 3 lei mai mult decât în anul şcolar 2017-2018.

Fiecare primărie de care ţine şcoala sau grădiniţa respectivă este responsabilă de organizarea de licitaţii şi poate chiar să suplimenteze suma alocată pentru fiecare pachet. Şcolile şi primăriile pot opta fie pentru o masă caldă, fie pentru un pachet alimentar, format dintr-un sandviş şi un fruct. Pentru pachetul alimentar au optat în special şcolile care nu au sală de mese, din raţiuni de igienă.

Singura şcoală din Bistriţa-Năsăud inclusă în acest program pilot este Şcoala Gimnazială din Tihna Bârgăului, unde învaţă, în total 366 de elevi. Cei 366 de elevi primesc însă o masă caldă doar pe hârtie. În ultimii doi ani de când s-a început implementarea proiectului în această şcoală, elevii au văzut pachetul alimentar cel mult trei luni adunate. În rest, cei mici se mulţumesc cu laptele, cornul şi un măr, la care se adaugă de cele mai multe ori şi un pacheţel pregătit de părinţi acasă.

Elevii din Tiha Bârgăului trebuie să se mulţumească cu pacheţelul de acasă, deşi şcoala lor este inclusă în programul pilot al Ministerului Educaţiei

„Programul a început în urmă cu trei ani, noi am beneficiat în perioada 2017-2018 şi 2018-2019, dar din păcate din cauza normelor metodologice şi a procedurilor programul începe spre sfârşitul anului şcolar. Cel puţin aşa a fost în anii trecuţi. Astfel, în primul an am beneficiat de o masă caldă din 30 mai până în 15 iunie, aproape trei săptămâni. Doar anul trecut a mers mai repede şi am intrat mai repede, din 27 aprilie până la sfârşitul anului şcolar“, explică Monica Artene, directoarea şcolii din Tihna Bârgăului.

Responsabilă de organizarea licitaţiei este Primăria Tiha Bârgăului, care, însă, trebuie să aştepte după normele metodologice şi buget pentru a putea derula licitaţiile. Pentru anul şcolar care se va termina peste câteva luni normele metodologice au fost publicate abia în data de 11 februarie.

 

La Rodna elevii primesc o masă caldă cu ajutorul fondurilor europene

 

Primăria comunei Rodna (judeţul Bistriţa-Năsăud), alături de Liceul Teoretic „Florian Porcius“, unde învaţă 800 de copii, în ciclul primar, gimnazial şi liceal, au găsit o altă soluţie pentru a le oferi o masă caldă elevilor. S-a întâmplat cu ajutorul a două proiecte pe fonduri europene. Unul este în valoare de un milion de euro şi presupune oferirea unei mese calde elevilor din ciclul primar, iar al doilea are o valoare de patru milioane de euro şi include o masă caldă pentru elevii din ciclul gimnazial şi clasele de profesională ale liceului. Proiectele includ şi mai multe activităţi extraşcolare pentru elevi, dar şi excursii şi tabere, care se vor desfăşura în următorii trei ani.

Din toamna anului trecut, în fiecare zi, la ora 12.00, o firmă locală de catering soseşte cu sute de caserole sigilate pentru copiii din clasele primare. În fiecare zi, copiii primesc un fel de mâncare, la care se adaugă un desert  - un baton de ciocolată, o napolitană sau alte dulciuri. Pachetele sigilate conţin şi tacâmuri de unică folosinţă, şi un şerveţel.

Cei mai mari dintre elevi urmează şi ei să primească o masă caldă începând din primăvara acestui an, când se finalizează licitaţia pentru cel de-al doilea proiect, în care sunt ei incluşi. Aceştia vor primi masa caldă la ora 14.00, după finalizarea orelor, înainte de a începe activităţile extraşcolare.

„Sunt proiecte pe fonduri europene, pe POCU (n.r. - Programul Operaţional Capital Uman)“, explică primarul comunei Rodna, Valentin Grapini. Edilul nu se opreşte aici şi vrea ca după ce se vor finaliza cei trei ani de implementare a proiectului să construiască o sală de mese şi o bucătărie tot pe fonduri europene şi să continue să ofere copiilor o masă caldă.

„Proiectul se derulează pe trei ani, însă Primăria a găsit soluţii şi după această perioadă. Dorim să continuăm această activitate şi să construim o sală de mese în curtea şcolii şi o bucătărie, unde o să specializăm bucătari, osptătari, cofetari de la şcoala profesională. Aceştia să facă în continuare masa caldă pentru copiii din întreaga comună“, completează primarul.

 

Vă mai recomandăm:

 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: