FOTO Toţi angajaţii primăriei unei comune din Bistriţa-Năsăud vin la serviciu în costume populare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei 35 de angajaţi ai primăriei comunei bistriţene Livezile vin la serviciu în costume populare. Programul special de muncă, gândit de primarul localităţii, a început de luni, 3 septembrie, şi va continua timp de 30 de zile.

Edilul spune că a ales să marcheze în acest fel Centenarul Marii Uniri. Primarul Traian Simionca, coregraf de dansuri populare la origine, explică faptul că, în cadrul unei întâlniri cu angajaţii instituţiei, pe care a avut-o la începutul anului, le-a propus, mai în glumă, mai în serios, să vină o lună întreagă la muncă îmbrăcaţi în costume populare.

Costume vechi de 100 de ani

Angajaţii au fost de acord cu ideea primarului şi s-au prezentat la serviciu îmbrăcaţi cu costume populare vechi, unele chiar şi de 100 de ani. Muncitorii au cărat lemne, au cosit iarba şi s-au întâlnit cu cetăţenii comunei.

 „În urmă cu trei-patru luni, într-o şedinţă de lucru, am avut o idee genială: cum ar fi să venim toţi în costume populare timp de o lună. Toată lumea a agreat această idee. Astăzi, se pare că toţi angajaţii comunei Livezile şi-au adus costume populare. Nu am vrut să marcăm doar pentru o zi Centenarul Marii Uniri, ci timp de o lună. Toţi angajaţii Primăriei comunei Livezile, de la funcţionari până la muncitori, vor veni la muncă în costum popular“, a declarat primarul Traian Simionca.

image

Angajaţii cu curăţat parcul din centrul comunei, în straie tradiţionale (Foto: Bianca Gavrilă Sara)


Edilul spune că a ales să se întâmple în septembrie tocmai pentru că în această lună au loc şi zilele comunei, iar angajaţii primăriei vor avea ocazia să marcheze Centenarul şi alături de locuitorii din Livezile.

„Am avut o surpriză să constat că angajaţii noştri au costume vechi şi de peste 100 de ani. Am văzut costume populare de diferite culori, din diferite zone: din Maramureş, din Oltenia, din Moldova“, a mai spus Simionca.

Primarul, la coasă

Mulţi dintre angajaţi au apelat pentru acest experiment al primarului la lada de zestre. Unii au purtat costume populare lăsate moştenire de bunici şi părinţi.

„Costumul este din zona Budacu de Jos, datează din 1900 şi laibărul este din 1890. Este cusut cu tehnica păşâtură, adică cu pas, şi este cusut pe panama. La cătrinţe (zadii), şipca de pe margine este făcută cu un singur ac şi laibărul este pe latură şi sunt cusute mărgele. Costumul este moştenire de familie, de la stră-stră-bunica mea şi a fost foarte bine întreţinut şi păstrat de către părinţii mei“, a declarat Diana Guţă, inspector în cadrul Primăriei Livezile.

image

În costum popular, angajaţii primăriei s-au întors la treabă: au întâmpinat locuitorii comunei, au tăiat lemne şi le-au clădit şi au cosit iarba din centrul comunei.

Deşi Primăria Livezile este dotată cu motocoase, angajaţii primăriei au cosit luni iarba cum se făcea acum 100 de ani. Au folosit coasa, pe care au ascuţit-o la faţa locului, spre bucuria locuitorilor care aveau treabă prin centrul comunei.

image

Primarul Traian Simionca a ieşit şi el la cosit (Foto: Bianca Gavrilă Sara)


Cocarde împărţite în comună


La cosit iarba a ieşit şi primarul Traian Simionca, şi el îmbrăcat în costum popular. Acesta a apelat la lada de zestre a unei vecine şi a îmbrăcat un costum popular din zona localităţii bistriţene Mocod, vechi de peste 70 de ani.

Angajaţii Primăriei Livezile sunt hotărâţi să nu renunţe la costumul popular timp de o lună, deşi recunosc că pânzăturile din care sunt acestea făcute nu le asigură confortul termic în zilele cu temperaturi ridicate.

Tot pentru a marca Centenarul Marii Unirii, angajaţii Primăriei Livezile vor împărţi localnicilor, în cadrul zilelor comunei, 1.000 de cocarde tricolore.

Vă mai recomandăm:

FOTO Cum au fost readuse la viaţă şezătorile de altădată, de o profesoară. Tinerele vin să înveţe să-şi facă propria ie

Povestea descendenţilor marelui George Coşbuc: „Despre ce ar mai scrie el acum? Despre combina ultramodernă şi vile!“

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite