Trei ani de la accidentul aviatic din Apuseni. Anchetele penale nu sunt nici acum finalizate, iar multe întrebări nu şi-au găsit încă răspuns
0
La trei ani de la tragedia aviatică din Apuseni, autorităţile din România nu sunt capabile să ofere un răspuns exact referitor la ceea ce s-a întâmplat. Există un singur vinovat, neoficial, pilotul Adrian Iovan. Autorităţile n-au găsit sau n-au vrut să găsească nicio altă persoană care ar fi avut o vină, cel puţin în bâlbâiala de peste cinci ore de căutare a victimelor. Au existat doar câteva demisii de faţadă la nivel înalt.
Condiţiile în care s-a produs accidentul şi modul în care s-au desfăşurat activităţile de căutare organizate de autorităţi ridică multe semne de întrebare. Oficial, pilotul Adrian Iovan este considerat vinovat pentru prăbuşirea aeronavei.
Accidentul a avut loc în 20 ianuarie 2014. Aeronava Britten Norman Islander BN 2A-27, singura de acest tip ce se mai afla în dotarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, s-a prăbuşit pe muntele Petreasa din Munţii Apuseni, la peste 1.400 de metri altitudine, într-o pădure de la limita dintre judeţele Alba şi Cluj.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accident. Au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Femeia care urma să primească ficatul de la donatorul din Oradea a decedat ulterior.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici din comuna Horea – Argentin Todea, Gheorghe Trif şi Gheorghe Giurgiu, după căutări care au durat peste cinci ore şi la care au participat sute de persoane - pompieri, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă. Autopsiile au arătat faptul că Aura Ion a murit în urma unui şoc hipotermic asociat cu tulburări de dinamică respiratorie cauzată de un traumatism şi compresiune toracică prelungită. În schimb, pilotul avionului care s-a prăbuşit în Apuseni, Adrian Iovan, a suferit un şoc traumatic combinat cu şoc hipotermic, traume şi fracturi la mâini şi coaste.
Demisii la nivel înalt
În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.
Ancheta procurorilor în cazul accidentului aviatic a început în 11 februarie 2014. Atunci, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Câteva zile mai târziu, în 17 februarie 2014, a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.
Supravieţuitori şi salvatori la locul accidentului
Ancheta a început, iniţial, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ulterior fiind preluată de Parchetul General. De la debutul anchetei sute de persoane şi martori au fost audiate de anchetatori, fără însă a se pronunţa nume împotriva cărora ar fi început urmărirea penală. În paralel cu ancheta procurorilor militari, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 există în instrumentare un dosar deschis după ce fostul preşedinte al Comisiei de investigaţie privind accidentul aviatic din munţii Apuseni, Sorin Cimpoeru, a semnalat presiuni din partea superiorilor din cadrul Centrului de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS). Niciuna dintre aceste anchete nu a fost finalizată, fie cu trimitere în judecată, fie cu scoatere de sub urmărire penală.
Analiza activităţii de căutare şi salvare a victimelor accidentului, activitate care s-a desfăşurat cu întârziere, a relevat o serie de deficienţe ale sistemului naţional responsabil de gestiunea unor situaţii de urgenţă, deficienţe printre care s-au numărat unele reglementări specifice sau proceduri, precum şi comunicarea defectuoasă între instituţiile responsabile.
Un singur vinovat - pilotul Adrian Iovan
În 19 octombrie 2015, CIAS a finalizat ancheta şi a dat publicităţii raportul final al cercetărilor. Aeronava prăbuşită s-a confruntat cu un givraj (îngheţ) sever care a afectat capacitatea motoarelor, practic le-a oprit, ceea ce a dus la prăbuşire, arată raportul. Potrivit membrilor comisiei de anchetă, aeronava pilotată de Adrian Iovan s-a prăbuşit în condiţiile în care motoarele s-au oprit din cauza givrajului. Raportul final are 128 de pagini, la care se adaugă patru anexe, în achetă au fost implicate autorităţile din SUA şi Marea Britanie. Centrul de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) a emis cu această ocazie 10 recomandări de siguranţă.
„Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare. Trecerea Carpaţilor Meridionali s-a făcut deasupra plafonului. Când s-a apropiat de Munţii Apuseni, aeronava a evoluat între două plafoane. În acest moment e reapărut acest fenomen de givraj, copilotul a fost obligat să imprime o traiectorie descendentă a aeronavei pentru a menţine viteza de zbor peste viteza de angajare. Iniţial am luat în calcul mai multe variante, însă ţin să precizez că motoarele au fost testate la fabricant, care a comunicat clar că, din punct de vedere tehnic, aveau suficientă putere pentru a ateriza”, a spus la vremea respectivă Eugen Suciu, investigator CIAS. Cu alte cuvinte, pilotul Adrian Iovan este considerat vinovat pentru producerea accidentului. În momentul prăbuşirii, aeronava era pilotată de Răzvan Petrescu, în timp ce Adrian Iovan încerca să degivreze cele două motoare.
Moţii din Apuseni trăiesc în continuare cu convingerea că ar fi găsit aeronava mult mai repede dacă ajutorul lor era solicitat imediat după accident. Oamenii au aflat de la televizor că, undeva, în zonă, a avut loc o catastrofă. Sute de săteni-voluntari s-au mobilizat foarte rapid pentru a căuta şi salva victimele. Gheorghe Trif, Gheorghe Giurgiu şi Argentin Todea au făcut parte din micul grup de voluntari care au ajuns la locul unde s-a prăbuşit aeronava. Au făcut tot ce au putut pentru a salva răniţi. Ei nu se consideră, însă, eroi şi le pare rău că nu au ajuns mai repede în Vârful Petreasa, poate îi salvau şi pe pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Toţi trei sunt oameni simpli, din familii obişnuite care trăiesc din creşterea animalelor şi exploatarea lemnului, ocupaţii principale pentru mulţi din locuitorii Apusenilor.
Filmul tragediei din 20 ianuarie 2014
Aeronava cu şapte pasageri la bord, pilotată de Adrian Iovan, s-a prăbuşit pe muntele Petreasa (între judeţele Cluj şi Alba), în jurul orei 15.45. Firul evenimentelor, pe scurt:
- ora 13.38: aeronava YRBNP tip BN2 a decolat din Bucureşti cu destinaţia Oradea;
- ora 14.35: pilotul a solicitat coborârea la 3.050 de metri, din cauza givrajului (peliculă de gheaţă formată pe structura aeronavei);
- ora 14.42: pilotul a solicitat coborârea la 2.450 de metri şi a comunicat că schimbă frecvenţa cu cea a Centrului de Informare a Zborurilor;
- ora 15.18: pilotul a intrat în legătură cu Centrul de control zonal Cluj;
- între orele 15.32 şi 15.33, pilotul a încercat să comunice cu un sector de control al traficului aerian, dar mesajele nu au fost înţelese;
- La orele 15.45 şi 15.49, operatorul Romatsa a încercat să ia legătura cu aeronava, dar nu a primit niciun răspuns;
- ora 16.01 copilotul Răzvan Petrescu l-a sunat pe tatăl lui şi i-a spus că au aterizat forţat, între Peştera Scărişoara şi localitatea Beliş, că toţi sunt în viaţă şi că el are picioarele rupte;
- orele 16.07 – 16.09: Inspectorul general al IGSU dispune constituirea grupei operative şi alertarea ISU Alba şi ISU Mureş pentru declanşarea procedurii de căutare-salvare. Intervenţia de salvare a fost haotică şi slab coordonată, chiar dacă au existat mai multe convobiri telefonice cu medicul Radu Zamfir.
- ora 21.13: lucrătorul silvic Trif Gheorghe, membru al echipei de căutare formată din personal silvic, a ajuns la locul incidentului. Acesta era împreună cu ceilalţi doi salvatori, Argentin Todea şi Gheorghe Giurgiu.
Se încarcă comentariile...
