Război între ANAF şi compania RMGC pentru TVA de aproape 27 de milioane de lei. Decizia de impunere, anulată la Curtea de Apel Alba Iulia

Război între ANAF şi compania RMGC pentru TVA de aproape 27 de milioane de lei. Decizia de impunere, anulată la Curtea de Apel Alba Iulia

Proiectul minier privat de la Roşia Montană a fost blocat

Compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a obţinut la Curtea de Apel Alba Iulia anularea unei decizii de impunere şi a unui raport de inspecţie fiscală al ANAF pentru suma de aproape 27 de milioane de lei (circa 5,7 milioane de euro), reprezentând TVA neachitat în perioada 2011 - 2015.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizia a fost pronunţată miercuri, 6 februarie 2019. ”Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Roşia Montană Gold Corporation S.A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş. Anulează în parte Decizia de impunere nr. F-MS 167/23.06.2017 precum şi Raportul de inspecţie fiscală nr. F-MS 156/23.06.2017, cu privire la suma de 26.894.851 lei, reprezentând TVA. Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Alba Iulia”, se precizează în minuta hotărârii instanţei de judecată. Compania minieră este titularul proiectului minier privat de la Roşia Montană, blocat de mai mulţi ani după ce Statul Român a refuzat să emită autorizaţiile de mediu.
 
Disputa dintre ANAF şi RMGC pe tema neachitării TVA-ului pentru activităţile de publicitate a proiectului minier, realizate în perioada 2011 - 2015, datează de aproape trei ani. În iunie 2016, AJFP Alba a finalizat un prim raport de inspecţie fiscală şi a emis o decizie de impunere pentru suma de 27 de milioane de lei. RMGC a contestat aceste documente, iar Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul ANAF a hotărât reluarea inspecţiei, lucru care a fost realizat de inspectori din cadrul AJFP Mureş. Peste un an de zile, în iunie 2017, a fost emis un nou raport de inspecţie fiscală şi o nouă decizie de impunere pentru suma de circa 26,9 milioane de lei. Ulterior, reprezentanţii RMGC le-au contestat în instanţa de judecată şi au solicitat suspendarea executării, iar într-un alt proces anularea deciziei de impunere din iunie 2017. Curtea de Apel a suspendat, în octombrie 2017, decizia de impunere, în timp ce anularea documentului a fost dispusă în februarie 2019. Decizia definitivă în cauză va fi pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
”Organul de inspecţie fiscală nu a menţionat motivele pentru care nu a luat în considerare soluţiile adoptate de organele fiscale emitente în actele administrative fiscale emise anterior în carul a 18 inspecţii fiscale realizate în perioada 2007-2011, astfel încât să rezultate cu claritate existenţa diferenţelor între starea de fapt fiscală constatată prin decizia de impunere contestată şi elementele avute în vedere la emiterea actelor administrative fiscale anterioare, limitându-se astfel să facă aprecieri şi presupuneri. (…) Organele fiscale au refuzat efectuarea unui examen de evaluare a intenţiei particularului de a desfăşura o activitate economică, aspect care atrage deductibilitatea TVA, în cuprinsul RIF-ului făcându-se referire repetată, într-o manieră total eronată, la nefezabilitatea proiectului minier derulat de reclamantă, refuzând practic să recunoască distincţia impusă de lege între intenţie şi utilizare efectivă, în condiţiile în care reclamanta şi-a demonstrat intenţia şi disponibilitatea de a derula proiectul minier”, au precizat reprezentanţii RMGC în acţiune.
 
Protest al angajaţilor RMGC care doreau demararea proiectului
 
În motivarea deciziei din octombrie 2017, prin care Curtea de Apel a suspendat executarea deciziei de impunere, magistratul a criticat reprezentanţii ANAF: ”Îndoiala decurge, în mod evident, din lipsa de coerenţă a administraţiei fiscale, care, în urma efectuării a 18 inspecţii fiscale anterioare având acelaşi obiect, în perioada 2007-2011, finalizate cu emiterea unui număr de 23 de rapoarte de inspecţie fiscală în cadrul cărora a fost acceptată deductibilitatea TVA aferentă serviciilor de publicitate şi a campaniilor media, a înţeles să îşi schimbe abordarea în privinţa conduitei convergente şi constantă manifestată de reclamantă, în contextul în care, în esenţă, acest comportament nu a suferit modificări din punct de vedere managerial, derulându-se în carul unor angajamente asumate încă din perioada 2007-2011. Or, o asemenea schimbare bruscă şi nefundamentată a conduitei organelor fiscale este de natură a pune contribuabilul în imposibilitatea de a-şi orienta comportamentul fiscal într-o manieră specifică principiului bunei credinţe care trebuie să caracterizeze relaţiile dintre contribuabili şi organele fiscale, în scopul realizării cerinţelor legii, contribuind astfel la încălcarea principiului certitudinii juridice”.
 
În continuare, magistratul a criticat decizia ANAF: ”Îndoiala decurge, în mod evident, din lipsa de coerenţă a administraţiei fiscale, care, în urma efectuării a 18 inspecţii fiscale anterioare având acelaşi obiect, în perioada 2007-2011, finalizate cu emiterea unui număr de 23 de rapoarte de inspecţie fiscală în cadrul cărora a fost acceptată deductibilitatea TVA aferentă serviciilor de publicitate şi a campaniilor media, a înţeles să îşi schimbe abordarea în privinţa conduitei convergente şi constantă manifestată de reclamantă, în contextul în care, în esenţă, acest comportament nu a suferit modificări din punct de vedere managerial, derulându-se în carul unor angajamente asumate încă din perioada 2007-2011. Or, o asemenea schimbare bruscă şi nefundamentată a conduitei organelor fiscale este de natură a pune contribuabilul în imposibilitatea de a-şi orienta comportamentul fiscal într-o manieră specifică principiului bunei credinţe care trebuie să caracterizeze relaţiile dintre contribuabili şi organele fiscale, în scopul realizării cerinţelor legii, contribuind astfel la încălcarea principiului certitudinii juridice”.
 
Reprezentanţii Gabriel Resources au acuzat ANAF că decizia de impunere pentru plata la bugetul de stat a sumei respective este urmarea procesului deschis de companie la Tribunalul Băncii Mondiale de la Washington prin care solicită Statului Român daune de peste 4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier de la Roşia Montană.
 

Citiţi şi:

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările