Proiectul Roşia Montană: avizul de mediu pentru planul urbanistic al zonei industriale, suspendat în justiţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Avizul de Mediu eliberat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba pentru Planul urbanistic Zonal - zona industrială Roşia Montană a fost suspendat, după 4 ani, în instanţă, la solicitarea unor organizaţii care se opun proiectului minier din Apuseni. Decizia pe fond a fost pronunţată în 16 septembrie la Tribunalul Bacău şi poate fi atacată cu recurs.

Suspendarea produce efecte pana la soluţionarea definitivă a procesului prin care aceleaşi ONG-uri au cerut anularea avizului de mediu.

Cauza urmează să ajungă la Curtea de Apel Bacău, care va pronunţa o soluţie definitivă. Celălalt proces, prin care se solicită anularea avizului de mediu, se află în recurs la Curtea de Apel Braşov unde a fost suspendat pe motiv că RMGC a contestat legalitatea unui ordin de ministru privind lista monumentelor istorice din zona localităţii Roşia Montană. Pe fond, şi în acest caz, organizaţiile non-guvernamentale au avut câştig de cauză şi au obţinut anularea avizului de mediu. Ambele procese au fost demarate în 2011 la Cluj de asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. În 2013, dosarul privind anularea avizului a fost strămutat la Tribunalul Covasna, iar cel privind suspendarea acestuia a ajuns la Tribunalul Bacău.

Avizul de mediu este un act obligatoriu pentru aprobarea planului de urbanism zonal pentru perimetrul de dezvoltare industrială propus de Roşia Montană Gold Corporation. Documentaţia avizată în 2011 a fost o modificare a planului urbanistic zonal adoptat în 2002 prin două Hotărâri ale Consiliui Local Roşia Montană. Amplasamentul propus este situat în aria administrativă a patru localităţi: Roşia Montană, Abrud, Bucium, Câmpeni şi se întinde pe 1.650 hectare.

„Emiterea avizului de mediu pentru  Planul  Urbanistic Zonal – zona de dezvoltare industrială Roşia Montană s-a realizat în context transfrontier, având în vedere efectele potenţiale semnificative asupra altor state. Ungaria s-a declarat stat potenţial afectat. Au fost luate în considerare toate observaţiile şi comentariile specialiştilor, dar şi ale publicului interesat pentru faza de planificare. Trebuie precizat că documentul nu ţine loc de autorizaţie de construire, nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii“, au explicat în 2011 reprezentanţii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Sibiu. Documentaţia a fost depusă de RMGC în 2006 şi completată în 2010.

În aprilie 2014, asociaţiile care se opun proiectului minier au obţinut la la Curtea de Apel Suceava suspendarea certificatului de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic emis în iulie 2011 de Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Alba în favoarea companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Citiţi şi:

 

Zăcământul aurifer Geamăna din Munţii Apuseni, concesionat unei firme administrată de un lider PSD Constanţa

CEO-ul Gabriel Resources, dezamăgit că autorităţile române nu au răspuns invitaţiei la dialog pentru proiectul Roşia Montană

14 curiozităţi despre Roşia Montană, ce nu ştiai despre cea mai cunoscută comună din Munţii Apuseni. Cât aur mai este în munte şi cât valorează

 

Gabriel Resources solicită implicarea lui Iohannis în problema „Roşia Montană” şi ameninţă cu arbitrajul internaţional

 

FOTO DOCUMENT Povestea fotografului  aurarilor de la Roşia Montană, autorul celui mai mare fotoreportaj românesc

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite