Procesul clopotelor şi cimitirului bisericii greco-catolice din Mihalţ: Judecătoria Alba Iulia a respins acţiunea prin care se cer daune de 175.000 de lei

Judecătoria Alba Iulia a pronunţat prima decizie în dosarul scandalului provocat de clopotele bisericii greco-catolice din comuna Mihalţ. Instanţa a respins, după trei ani de judecată, acţiunea civilă prin care un proprietar, vecin cu biserica, a solicitat daune pentru construcţia cimitirului şi pentru faptul că sunetul clopotelor este prea puternic.

O familie din comuna Mihalţ a reclamat în instanţă faptul că preotul trage prea tare clopotele la biserică şi, din acest motiv, nu mai are linişte, respectiv pentru că a fost amenajat un cimitir lângă proprietatea lor. Părţile implicate în conflict sunt preotul greco-catolic Petru Stînea şi Ana Rusu, de religie ortodoxă, care locuieşte lângă biserica greco-catolică. Între timp, preotul a emigrat în SUA dar s-a apărat în continuare prin intermediul unui avocat.

În acţiunea înregistrată în octombrie 2011 la Judecătoria Alba Iulia, Ana Rusu a solicitat daune daune morale în valoare de 150.000 de lei pentru starea de disconfort pe care i-o creează cimitirul din apropierea locuinţei sale şi slujbele de înmormântare şi daune materiale de peste 25.000 de lei pentru că, din cauza amplasării cimitirului în imediata vecinătate, a scăzut valoarea imobiliară a proprietăţii sale. Reclamanta a solicitat ”exhumarea celor decedaţi şi aflaţi în cimitirul greco-catolic din incinta bisericii greco-catolice şi obligarea pârâtului la sistarea efectuării altor înhumări în cimitir”. Pentru ca acţiunea să fie legală, reclamanta a plătit o taxă de timbru de peste 6.000 de lei. Pârâţi în dosar, pe lângă preot şi Parohia Greco-Catolică, sunt şi Consiliul local şi Primăria comunei Mihalţ.

„Timp de 10 ani de zile comunitatea greco-catolică din Mihalţ nu au avut unde să facă slujbe. De trei ani de zile

ne-am construit biserica. După aceea au început şicanele din partea unor oameni care sunt deranjaţi de biserică, de clopote, de cimitir, de faptul că ne-am aşeazat aici. Ar trebui, potrivit lor, să nu mai tragem clopotele. Nu este posibil ca în secolul XXI să spui că te derenjează clopotele de la biserică. Este rea voinţă“, a spus la vremea respectivă preotul Petru Stînea. Cele două clopote care au împărţit oamenii din zonă sunt în greutate de 360 de kilograme. Unul a fost donat de o comunitate catolică din Germania. Este clopotul unei baze americane NATO desfiinţată, trimis la Mihalţ. Al doilea clopot a fost donat de credincioşi. Parohia greco-catolică din Mihalţ are aproximativ 300 de enoriaşi.

„Sună foarte tare. Le trag la 8 dimineaţa, la amiază, seara. Să îşi pună geamuri pentru că ne deranjează foarte tare. Când trage tare şi la podul Târnavei se aude. Am copil mic pe care îl trezeşte de fiecare dată. Sună aşa de tare de ne strică capul. Trage şi câte o jumătate de oră. Pune numa copii să tragă clopotele, nu are un om acolo“, a afirmat în 2012 Ana Rusu, vecina nemulţumită de zgomotul produs de clopote. Pentru a fi în legalitate din toate punctele de vedere, preotul Stînea a comandat şi un studiu de impact asupra mediului pentru care a plătit 1.000 de euro. În timpul procesului s-au realizat rapoarte de expertiză specifice pe baza cărăra s-a luat decizia. ”Admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Respinsă acţiunea civilă”, se afirmă în minuta Judecătoriei Alba Iulia din 2 decembrie 2014. Decizia poate fi contestată la Tribunalul Alba.

Din vremurile în care românii din Alba Iulia au avut biserică într-o şură timp de 30 de  ani

Atracţii turistice din Alba filmate cu drone: Cetatea Alba Carolina şi câteva biserici fortificate