FOTO Imagini rare din Alba Iulia la începutul secolului trecut. Cum arăta oraşul care avea atunci 11.000 de locuitori

FOTO Imagini rare din Alba Iulia la începutul secolului trecut. Cum arăta oraşul care avea atunci 11.000 de locuitori

Noul oraş Alba Iulia s-a închegat între secolele XVIII şi XIX, în zona mlăştinoasă situată la estul Cetăţii Alba Carolina, unde locuitorii vechiului oraş au fost obligaţi de autorităţile austriece să se mute, după 1715.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu 100 de ani, Alba Iulia era un orăşel mic, cochet şi plin de viaţă. Centrul oraşului Alba Iulia avea, la începutul anilor 1900, câteva clădiri monument, demolate ulterior de regimul comunist, dar care reprezentau simboluri arhitectonice deosebite pentru oraş.
 
Cetatea ridicată de austrieci în Alba Iulia pe spatele ţăranilor români, după 1715, era protejată de un teren lat de circa 500 metri, numit spre oraş esplanadă, iar spre câmp deschis glacis. În aceste zone era interzisă construirea de edificii. Însemnările vremii arată că locuitorii au primit despăgubiri în bani şi loturi gratuite de pământ, pe care să-şi ridice case. Limitele noului oraş, la 1900 Proiectat de arhitectul Cetăţii de secol XVIII, Giovanni Morando Visconti, noul oraş Alba Iulia a fost prima urbe modernă din Transilvania.
 
Piaţa din centrul oraşului

Potrivit unui studiu pe această temă, realizat de istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Naţional al Unirii, oraşul avea străzi drepte intersectate de alte străzi drepte. Forma lui a fost determinată de cursul Ampoiului, de canalul Mureşului şi de mlaştinile existente în perimetrul său. Când vine vorba de dezvoltarea noului oraş, aceasta a fost una lentă. 
 
Hotelul Europa

În 1900, avea o populaţie de 11.507 locuitori, ocupând locul al doisprezecelea între oraşele Transilvaniei. În perioada la care facem referire limitele noului oraş erau următoarele: spre sud, existau locuinţe până în zona actualei autogări, spre vest, strada Traian; spre est, numai strada Mărăşeşti era locuită până la linia ferată, iar spre nord locuinţele orăşenilor ajungeau până la intrarea în strada Mărăşeşti şi până la cimitirul evreiesc.
 
Clădirea în care funcţionează în prezent Universitatea

Oraşul, împărţit în şapte sectoare Sectoarele I şi II cuprindeau centrul oraşului, între străzile fostă Primăverii şi Avram Iancu. Sectorul III se numea Ampoi şi cuprindea zona dintre străzile Avram Iancu, vechea stradă Ampoi şi Vasile Alecsandri; sectorul IV cuprindea cartierul Lipoveni; sectorul V se numea Hăiuşul, cu străzile Bucureşti, Primăverii şi Popa Laurean; sectorul VI cuprindea cartierul Maieri cu străzile Siretului, Iaşilor, fosta Stradă a Republicii şi Traian; sectorul VII cuprindea fortificaţia. Primăria oraşului, dominată de funcţionari şi primari ai stăpânirii austro-ungare, a dat străzilor oraşului denumiri legate de personalităţile istorice ale Ungariei şi Transilvaniei, de ocupaţiile locuitorilor şi de localităţile apropiate. 9Sursa foto: Facebook/ History of Photography)
 
 
 
 
citeste totul despre: