FOTO 95 de ani de la apariţia primului liceu românesc din Transilvania, la Alba Iulia
0Foşti şi actuali elevi, profesori marchează prin momente literare, muzicale, ştiinţifice, sesiuni de comunicare, concursuri, dar şi activităţi sportive şi recreative împlinirea celor 95 de ani de la înfiinţarea, după Unirea din 1918, a primului liceu românesc din Transilvania, actualul Colegiu Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia.
Evenimentele cuprinse în calendarul aniversării celor 95 de ani au început de la mijlocul acestei săptămâni cu momente literal-muzicale şi se vor încheia pe 10 martie. Vineri, 28 februarie, reprezentanţii Colegiului vor participa la depunerea de coroane la monumentul de pe Dealul Furcilor, ridicat în cinstea conducătorilor Răscoalei de la 1784-1785, Horea, Cloşca şi Crişan, a căror nume îl poartă instituţia.
1923, începe construcţia clădirii actuale a Liceului
Lucrările la clădirea în care funcţionează acum Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan“ au început în aprilie 1923, „pe terenul în suprafaţă de şapte iugăre şi 1032 stânjeni pătraţi (200/200 metri) donaţi de către proprietarii Cirlea Ioan şi fiul“, se arată în istoricul Colegiului, postat pe site-ul oficial. Parlamentarii României din acea vreme au votat suma de 25 milioane lei pentru această . Construcţia a fost finalizată doar în toamna anului 1940
În anul şcolar 1944/1945, liceul este evacuat şi transformat în spital militar sovietic.Cursurile se reiau în anul şcolar următor, dar apar şi primele măsuri de reorganizare a procesului de învăţământ, în funcţie de noua politică a guvernului comunist dr. Petru Groza. „Are loc curăţirea aparatului didactic de elementele «necorespunzătoare», politizarea procesului de învăţământ, cenzurarea publicaţiilor liceului, apoi suspendarea lor, introducerea obligativităţii studierii limbii ruse, eliminarea din Planurile de învăţământ a limbii franceze, engleze, italiene“, se mai spune în istoricul citat. Din 1956, Liceul primeşte denumirea de Şcoala Medie Mixtă nr.1, iar patru ani mai târziu se uneşte cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete). Aşa devine Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”. Sub denumirea actuală, de Colegiul Naţional „Horea Cloşca şi Crişan”, figurează din 28 februarie 1999.
Cum a apărut primul liceu românesc din Transilvania
Ideea înfiinţării unui liceu românesc la Alba Iulia a prins contur după Unirea de la 1 Decembrie 1918. Într-un articol apărut în ziarul „Alba Iulia”, din 28 ianuarie 1919, se arăta că „se plănuieşte transformarea şcolii civile într-un gimnaziu, deocamdată inferior (cu 4 clase), care apoi, cu timpul, să fie întregit la 8 clase, devenind gimnaziu superior (liceu)“. Autorul aprecia că ideea era salutată de către întreaga populaţie românească din oraş şi împrejurimi „E doar vremea ca oraşul nostru, cu un jur locuit numai şi numai de români, să-şi aibă şi el gimnaziul lui românesc!“
Una dintre sursele documentare care aduce în discuţie înfiinţarea primului liceu românesc în teritoriile de dincoace de Carpaţi , la Alba Iulia, este „Apelul din luna februarie 1920“ lansat de către Prefectura judeţului Alba pentru strângerea fondurilor necesare construirii unui local de internat pentru liceu. O alta este inscripţia de pe placa comemorativă aşezată pe frontispiciul localului Şcolii generale „Vasile Goldiş(nr. 1 ),, de către promoţia 1925/1926, în amintirea profesorului Horia Teculescu, în care i se atribuie acestuia calitatea de „ctitor al Liceului Mihai Viteazul”. Liceul va purta numele voievodului Mihai Viteazul, cel care a realizat Unirea Ţării Româneşti, Moldovei şi Ardealului, în 1600.
3 februarie 1919, ziua înfiinţării Liceului
„Ambele surse au parţial dreptate, avându-se în vedere că Horia Teculescu a fost profesor al liceului în anul
şcolar de început, iar ca fiu al protopopului Ioan Teculescu, a avut tangenţă permanentă cu Consiliul Naţional Român din localitate. Fiind vorba de o instituţie de învăţământ, suntem însă de părere că hotărărea de înfiinţare au luat-o, totuşi, profesorii şi învăţătorii români aflaţi în localitate, iniţiativa lor fiind, mai apoi, sprijinită atât de către Consiliul Naţional, cât şi de către prefectul judeţului Alba“, apreciază Ioan Pleşa, fost director al Arhivelor Naţionale Alba, şi fost elev al Liceului . Cercetarea lui Ioan Pleşa, care acoperă perioada 1919-2009, scoate în evidenţă contribuţia unui grup de intelectuali la punerea în funcţiune a Liceului: profesorii Traian Popa, Horia Teculescu, Emil Pop, Nicolae Vasiu ;învăţătorul Emanoil Comănescu; preotul Ioan.
Ziua înfiinţării liceului „Mihai Viteazul” din Alba Iulia este considerată cea de luni, 3 februarie 1919, când s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, în faţa profesorilor, a elevilor, a oficialităţilor şi a unei mari mulţimi de popor, prin instalarea cadrelor didactice. Cursurile au început efectiv o zi mai târziu, în localul fostei Şcoli civile, transformate în gimnaziu românesc. Printr-un ordin din 20 februarie 1919, semnat de Vasile Goldiş, sunt numiţi , în mod provizoriu, ca suplinitori: Traian Popa-director, Emanoil Comănescu-profesor de matematică şi geometrie, Ioan Dăncilă-profesor de istorie şi geografie, Horia Teculescu- profesor de limba română, Emil Pop- profesor de istorie naturală şi geografie şi Nicolae Vasiu- profesor de latină şi germană. Şcoala era de băieţi. Fetele erau admise numai la cursuri fără frecvenţă.
Liceul a funcţionat, în perioada februarie - iunie 1919, în localul Şcolii Civile de stat, de pe strada Primăverii, colţ cu strada Coşbuc, cu 4 clase. În anul şcolar următor, 1919/1920, a fost „găzduit“ de imobilul de pe strada Moldovei, colţ cu strada Iaşilor , în care funcţionează acum Şcoala „Avram Iancu“(nr. 3). Un an mai târziu, avea 8 clase, iar sediul era pe strada Călăraşi, colţ cu strada Avram Iancu, unde este acum Şcoala generală „Vasile Goldiş“. Multă vreme, dezvoltarea liceului va depinde de posibilităţile materiale şi financiare ale oraşului, de sprijinul prefecturii judeţului şi al unor personalităţi din înalta ierarhie. Dar, constanta fundamentală va fi colectivul de profesori extrem de valoros şi seriozitatea întregii activităţi didactice şi extraşcolare.
În cei 95 de ani de existenţă, instituţia de învăţământ ce are acum rangul de Colegiu Naţional s-a impus în peisajul judeţului ca un promotor de cultură şi civilizaţie. Din anul 2000, Colegiul a implementat în viaţa şcolii Centrul de Documentare şi Informare, ca parte integrantă a Proiectului român –francez „Educaţie pentru informaţie în mediul rural defavorizat”. Începând cu anul şcolar 2007/2008, elevii claselor filologie bilingv franceză pot susţine în cadrul Bacalaureatului probe speciale. De anul trecut, instituţia de învăţământ este şi centru de examen de limba engleză (Cambrige), recunoscut în întreaga lume, susţinut de British Council. (Articol scris de NICU NEAG)
Se încarcă comentariile...
