Vom fi forţaţi să devenim vegetarieni, avertizează specialiştii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lumea va trebui să se conformeze unei diete vegetariene, în viitor, pentru a salva resursele de apă FOTO Shutterstock
Lumea va trebui să se conformeze unei diete vegetariene, în viitor, pentru a salva resursele de apă FOTO Shutterstock

Efectul deficitului de apă asupra producţiei de alimente presupune necesitatea unor măsuri radicale pentru a asigura necesarul de hrană pentru întreaga populaţie a planetei, estimată să ajungă la nouă miliarde în 2050.

Oamenii de ştiinţă au emis una dintre cele mai sumbre avertizări despre aprovizionarea cu mâncare la nivel global, spunând că populaţia lumii ar trebui să treacă la o dietă vegetariană în următorii 40 de ani, pentru a evita crize alimentare catastrofale.

În momentul de faţă, oamenii îşi sustrag aproximativ 20% din proteine din produsele de origine animală, dar acestea ar trebui să scadă la 5% pentru a hrăni cele două miliarde de persoane care se vor naşte până în 2050, conform cercetărilor citate de „The Guardian“.

„Nu va fi suficientă apă disponibilă pe terenurile agricole curente pentru a produce hrană pentru populaţia viitoare de nouă miliarde de oameni din 2050, dacă urmărim trendul actual şi schimbările legate de dietă specifice popoarelor vestice“, se arată în raportul întocmit de cercetătorii de la Institutul Internaţional de Apă din Stockholm(IIAS).

„Va rămâne apă îndeajuns dacă proporţia de produse de origine animală este limitată la 5% din totalul de calorii, iar deficitul de apă regională va fi diminuat de schimbul de mâncare.“

Aceste atenţionări au apărut în contextul în care organizaţia umanitară Oxfam şi Naţiunie Unite se pregătesc pentru o posibilă a doua criză mondială de mâncare în următorii cinci ani. Preţurile pentru recolte ca porumbul şi grâul au crescut cu aproape 50% pe piaţa internaţională din iunie, din cauza secetei severe din SUA şi Rusia şi a ploilor musonice slabe din Asia. Mai mult de 18 milioane de oameni se confruntă cu lipsa mâncării în regiunea africană Sahel.

Oxfam a prezis că această creştere a preţurilor va avea un impact devastator în statele în curs de dezvoltare care se bazează pe importul de hrană, ca cele din America Latină, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Criza alimentară din 2008 a condus la revolte în 28 de ţări.

Soluţiile cercetătorilor

Adoptarea unui regim vegetarian este una dintre opţiuni, din moment ce mâncarea bogată în proteine animale consumă de zece ori mai multă apă decât o dietă vegetariană şi o treime dintre terenurile arabile ale lumii este utilizată pentru recoltele ce asigură hrana animalelor. Altă opţiune include creşterea schimburilor între state care au surplus de mâncare şi cele care au deficit.

„900 de milioane de oameni suferă deja de foame şi alte două miliarde de persoane sunt subnutrite, în ciuda faptului că producţia de mâncare pe cap de locuitor continuă să crească. Cum 70% din sursele de apă este folosită în agricultură, producerea mai multor alimente pentru a hrăni cu două miliarde de oameni mai mult până în 2050 va crea o presiune mai mare asupra apei şi terenului disponibil“, se mai arată în raport.

Studiul va fi prezentat la conferinţa de la Stockholm, din Suedia, unde 2.500 de politicieni, membri ai Naţiunilor Unite, grupuri non-guvernamentale şi cercetători din 120 de state se întâlnesc pentru a discuta despre problemele legate de sursele de apă la nivel global. 

Concurenţa pentru apă, dintre producţia de mâncare şi alte utilizări va intensifica presiunea pe resursele esenţiale, au specificat cercetătorii: „ONU estimează că este necesară creşterea producţiei de mâncare cu 70% până la mijlocul secolului. Asta ar pune presiune multă pe resursele de apă deja stresate , într-o perioadă când trebuie alocată mai multă apă pentru satisfacerea nevoii de energie globală (care va fi cu 60% mai mare în următorii 30 de ani) şi să genereze electricitate pentru 1,3 miliarde de oameni care nu au în prezent“, mai scrie în raport.

„Vom avea nevoie de o nouă reţetă pentru a hrăni lumea în viitor“, a menţionat editorul raportului, Anders Jagerskog.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite