România, pe locul întâi în Europa la numărul de mame minore

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România deţine locul întâi în Europa la numărul de naşteri înregistrate la categoria mame minore şi locul al treilea în clasamentul avorturilor, cu peste 150.000, în 2009. Tinerele care ajung să poarte o sarcină la vârste fragede provin, în general, din familii dezorganizate, care trăiesc mai ales în mediul rural.

Maria Varga are 14 ani şi a adus pe lume doi copii. La numai 12 ani, minora a născut un băieţel, iar după alte două luni a rămas din nou însărcinată, devenind, în iulie 2009, mamă pentru a doua oară. Tânăra de etnie romă din Carei are grijă de cei doi copii ca de ochii din cap.

Citiţi şi:

Mame de pe băncile şcolii

Zeci de minore au rămas însărcinate încă de la vârsta de 12 ani

„Ştiu că îmi va fi greu să-i cresc, dar sunt sigură că voi trece cu bine peste toate greutăţile. Iubitul meu este alături de mine, iar sprijinul părinţilor contează extrem de mult", spune tânăra mămică. Mama şi bunica au grijă de copilaşi, în timp ce concubinul fetei munceşte cu ziua în construcţii. Câştigă 40 de lei zilnic şi reuşeşte să asigure strictul necesar familiei. „Nu i-aş da nimănui pe copiii mei. Ştiu să am grijă de ei, sunt viaţa mea", a declarat mama minoră.

După ce a născut, medicii de la Spitalul din Carei au rămas surprinşi de modul în care mama are grijă de nou-născut. „Este foarte atentă cu micuţul, l-a îngrijit şi i-a acordat toată atenţia. La vârsta ei, are într-adevăr calităţi de mamă", spune Lia Feraru, medic-şef obstetrică-ginecologie la Spitalul Carei.

Sfătuită să avorteze

Printre copilele care au renunţat la jucării pentru a-şi creşte copiii se află şi Romelia Dragomir, din judeţul Vrancea. La doar 16 ani şi jumătate, fata a rămas însărcinată şi, chiar dacă mama şi soacra sa au sfătuit-o să avorteze, şi-a luat inima în dinţi şi a păstrat copilul.

Pentru că „a ieşit din cuvântul părinţilor", fata a fost dată afară din casă şi s-a mutat cu soţul său la adăpostul de noapte „Sfântul Nicolae" din Focşani.

„Mama nu a fost de acord cu această sarcină, spunându-mi că astfel voi fi legată de mâini şi de picioare mult prea devreme. Nu am vrut să renunţ la băieţel, deşi atât eu, cât şi Emil, soţul meu, am rămas ai nimănui. Am avut norocul de a fi primiţi la adăpost", povesteşte Romelia.

Conform statisticii furnizate de Direcţia de Sănătate Publică, la nivelul judeţului Vrancea, anul trecut, au rămas însărcinate 20 de copile între 12 şi 14 ani, 91 între 14 şi 16 ani şi 158 între 16 şi 18 ani. Numărul este mult mai mare faţă de 2008, când 144 de minore au devenit mame.

Gravidă la 12 ani

Multe fete tinere nu acceptă faptul că la o vârstă mult prea fragedă vor da naştere unui copil, alegând o întrerupere de sarcină. Este şi cazul unei fetiţe de 12 ani din localitatea Chiojdeni care, deşi era însărcinată în cinci luni, s-a prezentat, în urmă cu trei săptămâni, la un cabinet de specialitate pentru a avorta. Însă, medicii nu au putut face intervenţia chirurgicală, întrucât vârsta fătului era mult prea înaintată, iar viaţa tinerei mame ar fi fost pusă în pericol.

În cazul unei adolescente din Constanţa, avortul a fost însă fatal: Hulia Rabia Sadula,de 15 ani, a murit la începutul lunii mai în urma unui chiuretaj efectuat la o sarcină de aproape şase luni.

Imediat cum au aflat de sarcina fetei, părinţii au dus-o la cabinetul privat al unui medic ginecolog, dar, din cauză că sarcina era avansată, au fost refuzaţi. Medicul egiptean, Riad Hany, s-a arătat interesat să o ajute, contra sumei de 5.000 de lei. Conform certificatului medico-legal, sarcina avea cinci-şase luni, iar fata a murit din cauza şocului hemoragic provocat de o ruptură de uter.

La Constanţa, medicii au luat în evidenţă, în 2009, aproape 100 de gravide, toate sub 15 ani, şi 466 de fete între 15 şi 19 ani însărcinate, adică aproximativ 10% din totalul gravidelor din judeţ. În urmă cu doi ani, 52 de fetiţe sub 15 ani au aflat că vor fi mame. De asemenea, 587 de gravide care aveau între 15 şi 19 ani au intrat în evidenţele medicilor.

Naştere în urma unui viol

Iuliana Ţuţuianu, o fată de 14 ani din Constanţa, este una dintre multele care au rămas gravide în urma unui viol. Recent, ea a ajuns într-un centru de plasament al Direcţiei de Asistenţă Socială împreună cu copilaşul născut în urma violurilor repetate la care a fost supusă de tatăl ei vitreg şi de un vecin.

Poliţiştii au fost sesizaţi acum mai bine de un an şi jumătate că Iuliana Ţuţuianu, la acea dată în vârstă de 13 ani, a fost violată. Fata le-a povestit că a fost agresată de concubinul mamei sale, Costel Sârbu (39 de ani), dar şi de vecinul Alexandru Rogojeanu (22 de ani).

Dosarul a rămas în sertarele Poliţiei până când fata a rămas însărcinată şi l-a născut, în urmă cu un an, pe Liviu. Poliţiştii au cerut efectuarea unui test ADN pentru a stabili care dintre agresori este tatăl băieţelului.

Testele au indicat că tatăl este Costel Sârbu. Bărbatul a fost arestat de Judecătoria Medgidia pentru 29 de zile. Vecinul Alexandru Rogojeanu este căutat de Poliţie pentru învinuirea de întreţinere de relaţii sexuale cu un minor.

"Nu am vrut să renunţ la băieţel, deşi atât eu, cât şi soţul meu am rămas ai nimănui."

Romelia Dragomir
mamă

„Tinerele, nepregătite să le dezvolte copiilor anumite competenţe"

Bianca Tifrea, ginecolog la Clinica Medstar din Cluj-Napoca, este de părere că sarcina prematură este o problemă delicată. „Pacientele minore nu prea vin singure, deoarece ele nu pot să răspundă pentru actul medical. Vorbim de un copil care face un copil, iar în acest caz răspunderea este a părinţilor", spune aceasta.

Potrivit ginecologului, din punct de vedere medical nu este de dorit o sarcină prematură, chiar dacă fiziologic şi funcţional fătul nu este afectat. „În principiu, consilierea ar trebui să se facă la psiholog. La noi, ajung foarte puţine cazuri de acest fel, sunt foarte rare situaţiile în care sarcina se finalizează prin naştere, probabil şi datorită faptului că nu facem întreruperi de sarcini, iar mare parte din aceste tinere probabil fac avort", mai spune medicul Bianca Tifrea.

Potrivit ginecologului, tinerele care ajung să poarte o sarcină la vârste fragede provin, în general, din familii dezorganizate.

Probleme de adaptare

Psihologii sunt de părere că adolescentele-mame au copii cu probleme de adaptare.

„Copiii se integrează mai greu, au mai puţine abilităţi profesionale şi sociale", este de părere psihologul Lucia Alb. „Aceşti copii vor fi «plantaţi» în faţa televizorului şi a calculatorului, deoarece mamele tinere nu sunt pregătite să le dezvolte anumite competenţe", mai spune specialistul.

În ceea ce priveşte starea emoţională a mamei, aceasta este pregătită în funcţie de câte sacrificii poate să facă, pentru a renunţa la activităţile specifice vârstei. „Dacă principiul lor este să facă un copil la o vârstă fragedă, înseamnă că se consideră realizate în momentul în care fac acel copil", adaugă Lucia Alb. Situaţiile sunt, însă, diferite, dacă este vorba de o sarcină nedorită.

image

Mamele tinere au tendinţa de a-şi lăsa micuţii prea mult în faţa televizorului

image

Se modifică întreaga viaţă

Psihologul Bogdana Bursuc, de la Mind Institute, spune că o sarcină neplanificată este ceva care sperie şi creează multă confuzie, mai ales pentru că naşterea copilului modifică întreaga viaţă a persoanei şi, totodată, opţiunile pe care le are şi modul în care îşi desfăşoară activităţile zilnice.

Psihologul arată că multe adolescente care rămân însărcinate nu-şi mai pot continua dezvoltarea personală, asta cu atât mai mult cu cât nu beneficiază de susţinerea familiei sau ele însele ascund sarcina de cei apropiaţi.

Susţinerea adulţilor, necesară

Odată ce sarcina a fost păstrată, adolescenţii au nevoie de multă susţinere din partea adulţilor, este de părere Bogdana Bursuc. Ea spune că singura modalitate de a împiedica sarcina în adolescenţă este educaţia sexuală corectă, adică cea începută de la vârste foarte mici, 2-3 ani, atunci când se învaţă numele organelor sexuale.

La fiecare vârstă, copilul trebuie să primească informaţii în plus, să fie încurajat să pună întrebări despre sexualitate şi să i se răspundă, spune psihologul. Discuţiile despre sexualitate nu cresc şansa începerii precoce a vieţii sexuale, ci, dimpotrivă, reprezintă principala modalitate de a asigura o sexualitate sănătoasă.

Urmări grave, pe viaţă

„Scăderea vârstei la care se instalează pubertatea şi contextul social în care se promovează ideea că viaţa sexuală devine de multe ori un «paşaport» pentru celebritate şi pentru reuşită socială au dus la creşterea numărului de adolescente care-şi încep viaţa sexuală de la 13-14 ani", arată Sorin Eşanu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Polizu din Capitală.

Medicul spune că, din nefericire, societatea şi familia preferă de foarte multe ori să adopte o atitudine de negare a acestui fenomen - de genul „la 13 ani, fetiţa mea e prea mică pentru asemenea discuţii" - şi, prin urmare, adolescentele obţin informaţii despre viaţa sexuală şi contracepţie din surse de o calitate îndoielnică.

Probleme la şcoală şi izolare socială

Specialiştii atrag atenţia că un avort la vârste fragede poate lăsa urme adânci, atât în plan fizic, cât şi psihic.

„În primul rând, regula este să păstrezi prima sarcină. Un avort poate cauza infertilitatea secundară sau o perforaţie uterină care poate necesita scoaterea uterului. Cu cât vârsta este mai mică, cu atât riscul este mai mare", a explicat Eduart Bălaşa, specialist în obstetrică-ginecologie.

 „Am avut în consiliere o elevă care se culca cu oricine îi acorda o cât de mică atenţie pentru că ea dorea să fie în rând cu celelalte, să fie o fată curtată, dar nu cunoştea niciun alt mod în care să atragă un băiat", relatează psihologul şcolar Camelia Condurache, de la Colegiul Tehnic Pontica din Constanţa.

Medicii sunt de părere că sarcina în rândul tinerelor poate duce la rezultate şcolare slabe şi poate determina o sănătate fizică şi psihică precare, dar şi sărăcie şi izolare socială.

Radu George, CEO al Fildas, companie de import şi distribuţie medicamente, spune că insistarea pe unele aspecte precum educaţia sexuală în şcoli, axată pe informaţii despre contracepţie, dezvoltarea în cadrul comunităţii a unor forme educative, dar şi a programelor de planificare familiala pot reduce efectele negative ale sarcinilor în rândul tinerelor.

Au colaborat Nicoleta Chelaru, Antonia Maer, Mirabela Panfil


Naşterea în cifre

127.410 de întreruperi de sarcină s-au înregistrat în 2008, dintre care 13.833 au avut loc la grupa de vârstă 15-19 ani.

26.949 este numărul nou-născuţilor cu mame între 15 şi 19 ani, în 2008. În 2009, mamele de 15-19 ani au născut 25.456 de bebeluşi.

29.000 de nou-născuţi au fost aduşi pe lume de adolescente cu vârste între 15 şi 19 ani, conform unui studiu realizat de Ministerul Sănătăţii în 2005.

150.000 de avorturi la cerere au loc anual în România. Acestea generează complicaţii în circa 1% din cazuri.

120 de cazuri la un milion de naşteri în România au risc de deces cauzat de sarcină (naştere sau avort la cerere).

28.000 de naşteri au fost înregistrate în România la grupa de vârstă 15-19 ani în 2006, circa 13% din totalul naşterilor.

16.650
este numărul de întreruperi legale de sarcină la adolescente, reprezentând aproximativ 11% din totalul întreruperilor de sarcină.

SURSA: Date furnizate de farmaciile Catena, în cadrul campaniei „Un copil dorit e un copil iubit"

Institutul Naţional de Statistică.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite