Invazia din farfurie

Mâncarea tradiţională se regăseşte din ce în ce mai puţin în farfuriile românilor

Mâncarea tradiţională se regăseşte din ce în ce mai puţin în farfuriile românilor. Aceştia aleg să-şi diversifice meniul de zi cu zi cu reţete internaţionale, cele mai apreciate fiind preparatele mediteraneene.

În meniurile din restaurantele autohtone s-au strecurat mâncăruri cu nume pe care mulţi nu ştiu sau nu pot nici măcar să le pronunţe, însă acest lucru nu-i descurajează pe români să le testeze. Mâncărurile preferate de aceştia diferă în funcţie de regiunea ţării în care trăiesc. Astfel, în sudul României, în Banat şi în Transilvania, de bază sunt pizza, fripturile, sendvişurile sau shaorma, iar în Dobrogea este preferată mâncarea chinezească. În Moldova, ciorbele acre sunt preferatele locuitorilor, în timp ce în Maramureş sunt alese mâncărurile mixte, demonstrează un studiu despre obiceiurile de consum ale românilor atunci când ies în oraş, comandat de Unilever Food Solutions.

„Eu am observat că românii sunt dornici să experimenteze specialităţi din bucătăria mediteraneeană, franţuzească şi asiatică. O altă bucătărie apreciată în ultima vreme pentru preparatele sale este cea libaneză, cu specialităţile sale: humus, lebneh, fatoush, fâşii de pui sau de vită cu sos de rodii, falafel, baba ganoush", a explicat Robert Voicu, Chef Executive. 

Mai mult, unii români împrumută aceste obiceiuri şi acasă. Potrivit unui alt studiu Unilever Food Solutions, efectuat în Capitală, aceştia au rămas fideli mâncării tradiţionale româneşti, însă s-au lăsat învinşi şi de tentaţia de a-şi integra în alimentaţie sortimente specifice altor ţări.

Pentru Doina (28 de ani), din Bucureşti, bucătăria franţuzească ocupă aproape la fel de mult spaţiu ca şi cea românească. „Îmi place să experimentez bucătăriile altor culturi, mai ales în concediu, când pot să încerc mâncăruri specifice ţărilor pe care le vizitez. Până acum, bucătăria asiatică şi cea franţuzească mi s-au părut cele mai interesante. Cel mai mult mi-a plăcut coq-au-vin - cocoş cu vin, tarte au Pistou - o tartă specifică regiunii Provence -, supă de ceapă, moelleux au chocolat - un desert cu ciocolată aproape lichidă, preparate pe care am reuşit să le gătesc şi pentru familia mea şi au ieşit delicioase", povesteşte tănăra.

Cifrele arată că mâncarea românească este pe primul loc în topul preferinţele bucureştenilor (51%), pentru că le place gustul preparatelor tradiţionale şi pentru că sunt deja obisnuiţi cu ele. Pe locul doi în topul preferinţelor culinare este bucătăria italianească (20%), deoarece consumatorilor le plac pastele, dar şi pentru că preparatele culinare specifice acestei bucătării pot fi gătite repede. În topul preferinţelor bucureştenilor se numără şi bucătăria chinezească (10%), aleasă pentru diversitate şi condimente neobişnuite. Bucătăria libaneză (6%) şi cea arăbească (5%) se află şi ele printre preferinţele consumatorilor bucureşteni.

Bucătării sănătoase

Românii au „importat" reţete sănătoase. Cel mai bun exemplu este bucătăria mediteranean-italiană. „Predomină peştele, carnea de pui sau de vită, fructele de mare, de obicei preparate la grătar, în combinaţie cu salate proaspete şi ulei de măsline de calitate. De asemenea, consumul de paste sau de pizza la prânz în cantităţi moderate, cu dressing fără maioneză este mult mai sănătos decât mâncarea foarte grasă, îndelung preparată din carne tocată de porc şi combinată cu cartofi prăjiţi", spune Ştefan Ionuţ, consultant în nutriţie, din Bucureşti.

De asemenea, mâncarea chinezească este şi ea sănătoasă dacă respectă regulile esenţiale: nu sunt adăugaţi aditivi, coloranţi, arome sintetice. Dacă se prepară tipic, la temperaturi înalte şi în timp scurt, carnea, peştele şi legumele sau fructele îşi vor păstra calităţile nutriţionale esenţiale.

Din tiparul preparatelor sănătoase nu ies nici bucătăria arăbească şi nici cea turcească. „Prepararea cărnii la rotisor (kebapul) este cea mai sănătoasă metodă de preparare a cărnii. Grăsimile topite la temperatură crescută nu se transformă în produşi toxici, potenţial cancerigeni pentru organism. În plus, se consumă cantităţi mari de fructe şi legume, dar şi multe oleaginoase (migdale, arahide), bogate în antioxidanţi, şi grăsimi vegetale de calitate", subliniază nutriţionistul Ştefan Ionuţ.

Indiferent de cât de sănătoase sunt preparatele, medici atenţionează în ceea ce priveşte cantitatea de mâncare pe care o consumăm. Cel mai important este să existe un echilibru între cantitate şi calitate. O atenţie deosebită trebuie acordată şi modului de combinare a alimentelor. Cel mai bine este să alternaţi mâncarea gătită cu mâncarea natural.

„Reţetele româneşti au baze otomane"

Nu este nimic anormal în comportamentul românilor care-şi diversifică alimentaţia, arată specialiştii. Procesul de etnocentrism (populaţia se concentrează pe propriile valori) sau cel de xenocentrism (importarea valorilor altor culturi) este valabil pentru orice popor, nu numai pentru români, explică sociologul Alfred Bulai deschiderea românilor către nou. El spune că „după anii '90 a avut loc o revigorare a naţionalismului, care s-a manifestat printr-o orientare externă radicală şi din punct de vedere al alimentaţiei. Acum, toate restaurantele din ţara noastră au specific românesc, preparatele fiind de zece ori mai gustoase chiar şi decât cele occidentale". El adaugă şi faptul că în lume există trei mari bucătării: chinezească, otomană şi franţuzească. „Tot ce este românesc are la bază reţete otomane, însă conaţionalii noştri le-au adaptat. În loc de carnea de vită fără gust au «descoperit» porcul. Fripturile noastre de porc depăşesc cu mult gustul fructelor de mare, care nu au fost promovate ca delicatesă, ci erau consumate de popoarele orientale care n-aveau ce mânca. Românii au înnobilat produsele internaţionale şi le-au românizat. Unul dintre exemplele elocvente: pizza cu tocăniţă, o specialitate din Botoşani", susţine Bulai.

Şi trendul eco a făcut furori la noi, însă percepţiile românilor despre acest concept sunt parţial greşite. În România au apărut ca reacţie faţă de modul industrial în care sunt crescute animalele în Occident: cu hormoni de creştere şi zeci de vitamine.

„Românii nu conştientizează că o mare parte din produsele autohtone sunt eco prin definiţie, chiar dacă le dai păsărilor sau animalelor vitamine sau mâncare semiindustrială. Mai mult, roşiile cele mai bune din lume sunt în România şi în Italia, dar noi nu ştim să profităm de acest lucru şi importăm", subliniază sociologul.

"Românii au înnobilat produsele internaţionale şi le-au românizat. Un exemplu elocvent: pizza cu tocăniţă, o specialitate din Botoşani."
Alfred Bulai
sociolog

Mesele în oraş, prilej de socializare

Românii sunt adepţii ieşirilor în oraş cu scopul de a lua masa, au arătat studiile, bucureștenii având cele mai multe motive pentru care preferă această variantă. Astfel, statisticile arată că bărbaţii ies la restaurant pentru că le place mâncarea (16%), pentru că nu sunt nevoiţi să gătească (16%), pentru că pot socializa (15%) și pentru că se pot bucura de o mare varietate de feluri de mâncare (9%). În cazul femeilor, ele preferă să mănânce în oraș pentru că nu sunt nevoite să gătească (22%), pentru că pot socializa (15%), pentru că le place mâncarea (13%) și atmosfera (10%). Ce nu le place consumatorilor când mănâncă în oraș sunt calitatea serviciilor, faptul că localurile sunt prea aglomerate și zgomotoase sau că sunt nevoiţi să aștepte prea mult. Rezultatele studiului arată că cel mai important motiv pentru care consumatorii bucureșteni, bărbaţi și femei, mănâncă în oraș este acela că reușesc să se întâlnească cu prietenii și cu familia.

Reţetă de top

Cele mai populare preparate cerute în restaurant sunt cele tradiţionale româneşti, dar şi cele mediteraneene sau chinezeşti. Iată unul dintre cele mai cerute feluri de mâncare:

Piept de pui cu susan şi mango (10 porţii) - preparat chinezesc

Ingrediente:

Piept de pui dezosat şi fără pieliţă (1,5 kg), piper negru, sare, pesmet (100 g ), faină (100 g), ouă (3 buc), mango (120 g), seminţe de susan (50 g), galbenuşuri ou (4 buc), unt (250 g), lămâie (100 g), ulei (200 ml), salată asortată - bionda, rosa, rucola, iceberg - (o pungă şi jumătate), lămâie verde (50 g), sare de mare (10 g), roşii cherry (150 g), ulei de măsline (50 ml).

Mod de preparare:

Se scoate pieptul de pui din frigider cu o jumătate de oră înainte de preparare. Mango se spală, se curăţă, se taie cuburi până la sâmbure pe partea plată. Pesmetul se amestecă cu susan. Pieptul se tranşează în 20 de felii egale, se pune sare şi piper şi se trec prin făină, ou bătut şi pesmet cu susan.

Se prepară sosul olandez din 4 gălbenuşuri de ou, 250 de grame de unt, sare, piper şi zeamă de lămâie, se fierbe la bain marie, amestecând, la foc mic continuu, până se înglobează tot untul. Se asezonează cu sare şi piper. Spre sfârşitul fierberii, se mai adaugă câteva felii de unt. Se varsă într-un bol. Cuburile de mango se pasează cu un blender până ce devin moi, ca un piure, se adaugă la sosul olandez şi se omogenizează.

Într-o tigaie încinsă se adaugă uleiul pentru prăjit şi se prăjesc pe fiecare parte feliile de pui, până ce devin aurii, în jur de patru minute. Se scot pe o farfurie şi se ţin la cald. Sosul olandez cu mango se încălzeşte uşor.

Se prepară salata: se pregăteşte un sos uşor din ulei de măsline şi suc de lime, se asezonează cu sare şi piper proaspăt măcinat. Se amestecă salata într-un bol şi se adaugă dressing-ul preparat. Se amestecă uşor pentru omogenizare. Feliile de pui se servesc alături de salată, deasupra 2-3 felii de roşii cherry şi două linguri de sos olandez şi mango peste pieptul de pui în crustă de susan.

Timp de preparare: 25 de minute