Dieta de detoxifiere recomandată de Mihaela Bilic pentru primăvară

Dieta
de detoxifiere recomandată de Mihaela Bilic pentru primăvară

Nutriţionistul Mihaela Bilic

Primăvara este cel mai potrivit moment din an pentru a vă recăpăta tonusul, buna dispoziţie şi forma fizică, eforturile pe care le presupune o cură de slăbire fiind minime, iar rezultatele maxime. Creşterea temperaturii exterioare şi prelungirea perioadei de lumină din zi au o influenţă pozitivă asupra creierului şi sistemului nervos.

Ştiri pe aceeaşi temă

Căldura inhibă centrul nervos al foamei, iar schimbarea anotimpului şi trezirea naturii la viaţă au un impact pozitiv asupra organismului. 

În plus, scurtarea nopţilor stimulează indirect secreţia unor hormoni precum cortisolul, testosteronul şi prolactina, cu efect de accelerare moderată a metabolismului bazal şi a arderilor de calorii, explică pe site-ul său medicul nutriţionist Mihaela Bilic.

Organismul caută din instinct alimente proaspete şi uşor de digerat, iar apetitul este mult mai uşor de ţinut sub control. Puteţi chiar apela la o dietă de detoxifiere pe o perioadă de 2 săptămâni, care să ajute ficatul să elimine toxinele acumulate peste iarnă.

Profitaţi de legumele şi fructele de sezon, care reîncarcă organismul cu mineralele şi vitaminele de care are nevoie. Asociate cu o bună hidratare şi cu un consum redus de zahăr, sare şi carne roşie, ajută la ameliorarea constipaţiei, îmbunătăţirea calităţii pielii şi pierderea surplusului de kilograme.

Dacă nu o făceaţi până acum, începeţi un program organizat de mişcare şi îngrijire corporală (saună, masaj, exfolieri, împachetări) deoarece cresc drenajul limfatic şi tonusul pielii, pregătindu-vă pentru sezonul cald care urmează. 

Ajutaţi-vă organismul să fie în formă şi să elimine toxinele consumând cantităţi mari de apă şi ceai verde cu proprietăţi antioxidante. Înlocuiţi zahărul cu îndulcitori, iar în loc de desert mâncaţi căpşuni.

Lista de cumpărături pentru primăvară, recomandată de nutriţionistul Mihaela Bilic:

1. Toate verdeţurile şi crudităţile pe care le găsiţi în piaţă: spanac, salată verde, ştevie, lobodă, urzici. Toate sunt surse excelente de vitamina C, betacaroten (precursor de vitamina A), acid folic, minerale (fier, calciu, potasiu, magneziu), fibre şi fitonutrienţi antioxidanţi, cu efecte benefice pentru sănătate. Au efect laxativ, diuretic, reduc colesterolul din sânge, au proprietăţi antitumorale şi de stimulare a imunităţii întregului organism.

„Abuzaţi“ de verdeţuri la maxim, gătiţi-le cu cantităţi minime de grăsime şi nu le fierbeţi excesiv, până se înmoaie, deoarece tratamentul termic prelungit micşorează conţinutul de nutrienţi.

  • Usturoiul şi ceapa verde au proprietăţi antifungice, antibacteriene şi antivirale, scad colesterolul şi presiunea sangvină, au efect antioxidant (de neutralizare a radicalilor liberi) şi de creştere a imunităţii. Nu uitaţi de tradiţionalul stufat făcut din carne de pui sau de miel.
  • Spanacul şi urzicile conţin doze mari de fier şi trebuie asociate cu substanţe acide (oţet, zeamă de lămâie) sau carne, care cresc absorţia şi biodisponibilitatea fierului non-hemic (vegetal). Spanacul poate fi consumat proaspăt, ca salată, pentru că astfel este păstrat intact aportul de vitamina C.
  • Mărarul şi pătrunjelul pot fi folosite nu pe post de condimente, ci de alimente: descoperiţi salata de pătrunjel „tabuleh“ din bucătăria libaneză şi faceţi sosuri de roşii cu foarte mult mărar pentru carne sau legume (mazăre). Sunt bogate în vitamina C, fibre, fier şi antioxidanţi, au proprietăţi diuretice şi detoxifiante. În plus, mărarul ameliorează celulita şi poate înlocui sarea în mâncare.

2. Mazărea nouă este o sursă de proteine vegetale (8 g/100 g), vitamina C, potasiu, fibre, vitamine din grupul B (B1, B3, B6, acid folic) şi fier. Cu cât e mai proaspătă, cu atât e mai fragedă şi mai dulce, aşa că mâncaţi-o crudă sau fiartă câteva minute în puţină apă, astfel încât să rămână crocantă. Pe măsură ce „îmbătrâneşte“ mazărea devine mai tare, iar zahărul din conţinutul ei se transformă în amidon.

3. Fasolea verde este foarte săracă în calorii şi conţine mult betacaroten (provitamina A), acid folic, vitamina C, potasiu, magneziu, fier şi calciu. Aportul mare de fibre solubile şi insolubile (o porţie de 200 de grame de fasole verde acoperă 25% din necesarul zilnic de fibre) o face extrem de eficientă pentru stimularea tranzitului intestinal. Este leguma cel mai uşor de digerat şi datorită efectelor ei benefice poate fi folosită cu succes în cura de slăbire sau pentru detoxifiere.

4. Sparanghelul, chiar dacă este un produs puţin utilizat în bucătăria românească, are reale proprietăţi diuretice şi laxative, iar asparagina, substanţa activă din structura lui, stimulează regenerarea celulelor din organism.

5. Varza este un reputat agent antiinflamator, ameliorează simptomelor ulcerului şi gastritelor care recidivează frecvent primăvara. Previne retenţia de apă, combate constipaţia şi stimulează sistemul imunitar prin conţinutul bogat de antioxidanţi (vitamina C, betacaroten), fier, vitamine din grupul B şi fibre. Preparaţi-o cu suc de roşii, mărar, foarte puţin ulei, acrită cu corcoduşe (zarzăre) sau, şi mai bine, consumaţi-o crudă, în salată.

6. Căpşunile, datorită conţinutului crescut de minerale (fier, potasiu, fosfor, calciu) şi oligoelemente (zinc, iod, sulf), au proprietăţi tonice. Cel mai mare avantaj al căpşunilor este prezenţa unui zahăr particular – levuloza – caracterizat de o absorbţie foarte lentă, în consecinţă aceste fructe sunt desertul ideal în cura de slăbire sau la diabetici. Căpşunile conţin mai multă vitamina C decât portocalele, dar şi acid folic şi vitamina B2, iar aportul mare de fibre le recomandă pentru ameliorarea constipaţiei şi scăderea colesterolului sangvin. 

Bioflavonoidele cu proprietăţi anticancerigene şi conţinutul foarte redus de calorii fac din căpşuni vedetele primăverii.

7. Cireşele sunt diuretice, laxative şi conţin pectine, fibre solubile care scad colesterolul sangvin şi ameliorează constipaţia. Flavonoidele antioxidante din compoziţia lor au proprietăţi antiinflamatorii, motiv pentru care cireşele sunt eficiente împotriva gutei, durerilor articulare şi sindromului premenstrual. Atenţie la cireşele de iunie, au un conţinut crescut de zahăr; nu depăşiţi 500 g/zi sau consumaţi-le ca aliment unic (2 kg/zi) în cadrul unui regim de detoxifiere (conţin 65-75 cal/100 g). În cireşe există sorbitol, un alcool al zahărului cu efect laxativ, odată ajuns în colon, acesta este supus fermentaţiei bacteriene, produce gaze şi balonare şi accentuează peristaltismul intestinal. Cireşele sunt mai sărace în vitamine şi minerale şi mai bogate în zahăr decât alte fructe.

8. Produsele lactate degresate şi iaurtul probiotic. Primăvara este anotimpul în care laptele de vacă, capră sau oaie are cea mai înaltă valoare nutritivă, deci profitaţi şi consumaţi în această perioadă caş, urdă, lapte, iaurt, lapte bătut, brânză proaspătă. Sunt bogate în calciu, vitamina A şi D, minerale şi proteine cu înaltă valoare biologică.

Calciul din produsele lactate are biodisponibilitate crescută, accelerează metabolismul şi viteza de ardere a caloriilor şi se combină cu grăsimile alimentare, micşorându-le absorbţia intestinală.

Alegeţi produsele lactate cu conţinut cât mai mic de grăsime şi cât mai bogate în zer, evitaţi brânzeturile fermentate şi caşcavalul.

Culturile probiotice din iaurturi conţin fermenţi vii care ajută la echilibrarea florei bacteriene din intestin şi îmbunătăţesc funcţionarea întregului organism.

Efectele fermenţilor activi:

• accelerează tranzitul intestinal şi previn constipaţia

• neutralizează produsele nocive, toxinele şi agenţii patogeni

• cresc activitatea sistemului imunitar.

9. Carnea de miel este o carne fină, savuroasă şi uşor de digerat, care nu dă alergii. Conţine mult fier, zinc şi vitamina B12 şi are doar 160 calorii/100 g cu condiţia să alegeţi bucăţi cât mai slabe (pulpă) şi să îndepărtaţi înainte de gătit toată grăsimea vizibilă. Grăsimea ovinelor conţine acid linoleic cu efect benefic, de prevenire a aterosclerozei – în consecinţă, carnea de miel este de preferat celei de vită.

10. Peştele alb, de orice fel, este un aliment cu multiple valenţe dietetice, uşor de digerat şi foarte nutritiv datorită conţinutului bogat de proteine de calitatea I (cu toţi aminoacizii esenţiali), vitamine (A, D, E, B12) şi minerale (fosfor, iod, potasiu). Alături de legumele de primăvară alcătuieşte un meniu complet şi foarte sănătos, substituind eficient carnea din dietă.

11. Oul conţine proteine etalon, vitamine liposolubile A, D şi E cu efect antioxidant, minerale (fosfor, calciu, fier) şi oligoelemente. Are conţinut caloric scăzut şi proprietăţi anorexigene, adică inhibă eficient foamea cu doar 80 de calorii. Folosiţi cât mai des oul ca sursă de proteine (în locul cărnii, nu întâmplător Paştele se sărbătoreşte primăvara).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: