De ce droguri trebuie să ne ferim: cele mai periculoase cinci substanţe care creează dependenţă şi duc la deces

Cele mai periculoase droguri sunt clasificate, potrivit cercetătorilor, în funcţie de mai multe criterii printre care şi gradul în care substanţa activează sistemul de recompensă al creierului. Pe de altă parte, există şi cercetători care susţin că niciun drog nu creează dependenţă.

Întrebarea este simplă, dar răspunsul variază în funcţie de persoanele întrebate. Din punctul de vedere al mai multor cercetători, potenţialul ca un drog să creeze dependenţă poate fi stabilit în funcţie de cât de nociv este drogul, de valoarea sa de piaţă, de măsura în care substanţa activează sistemul de recompensă al creierului, de cât de multă plăcere este raportat că oferă aceasta, gradul în care drogul cauzează simptome de sevraj şi în funcţie de cât de uşor devin dependente persoanele care îl încearcă.

Totodată, mai există şi alte criterii de măsurare a potenţialului de dependenţă al unui drog, cum de altfel există şi cercetători care susţin că niciun drog nu creează dependenţă.

Dată fiind varietatea de opinii ale cercetătorilor, o modalitate de a clasifica drogurile în funcţie de periculozitatea lor este consultarea experţilor. În anul 2007, psihiatrul şi neuropsihofarmacologul britanic David Nutt şi colegii săi au întrebat experţii în dependenţa creată de droguri exact despre cele menţionate mai sus, rezultatele acestora fiind următoarele:

Heroina

Experţii au plasat heroina pe primul loc în topul drogurilor care creează dependenţă, oferindu-i 2,5 puncte dintr-un punctaj maxim de 3. Heroina este un opiaceu care creşte cu până la 200% nivelul de dopamină din sistemul de recompensă al creierului în experimentele pe animale. În plus faţă de faptul că ar fi cel mai periculos drog din punct de vedere al dependenţei pe care o creează, heroina mai este periculoasă şi din cauza faptului că doza care poate cauza decesul este de doar cinci ori mai mare decât cea necesară pentru a intra în acea stare euforică.

Heroina a fost de asemenea catalogată drept al doilea cel mai nociv drog când vine vorba despre prejudiciile aduse atât consumatorilor cât şi societăţii. Piaţa de opiacee ilegale, incluzând şi heroina, a fost estimată la 68 de miliarde de dolari în anul 2009.

Alcoolul

Deşi legal în SUA şi în Marea Britanie, alcoolul a fost catalogat drept a doua cea mai periculoasă substanţă care creează dependenţă de către experţi, cu un punctaj de 2,2 din 3 puncte. Alcoolul are multe efecte asupra creierului, iar în experimentele de laborator, realizate pe animale, acesta creşte nivelurile de dopamină din sistemul de recimpensă al creierului cu 40-360%, şi s-a demonstrat că pe măsură ce animalele consumă mai mult alcool, cu atât nivelurile de dopamină cresc.

22% din persoanele care au consumat alcool dezvoltă o dependenţă pentru această substanţă la un moment dat de-a lungul vieţii. Două miliarde de oameni au consumat alcool în anul 2002, raportează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), şi peste trei milioane de oameni au decedat în anul 2012 din cauza prejudiciilor aduse de alcool organismului. Alţi experţi plasează alcoolul pe primul loc în topul clasamentului din punct de vedere al nocivităţii.

FOTO businessinsider.com/AP/Matthias Schrader

Cocaina

Cocaina are legătură directă cu dopamina folosită de creier pentru a transmite mesaje de la un neuron la altul. În esenţă, cocaina previne neuronii de la a opri semnalul dopaminei, rezultând o activitate anormală în căile urmate de sistemul de recompensă al creierului. În experimentele pe animale, cocaina a cauzat creşterea de peste trei ori a nivelurilor de dopamină faţă de nivelul normal. Se estimează că, la nivel global, între 14 şi 20 de milioane de oameni consumă cocaină şi că în anul 2009 piaţa de cocaină a fost în valoare de 75 de miliarde de dolari.

Aproximativ 21% din persoanele care se droghează cu cocaină devin dependente la un moment dat de-a lungul vieţii. Cocaina este similară altor stimulenţi care creează dependenţă, precum metamfetamina - ceea ce reprezintă o problemă, aceasta fiind mult mai accesibilă -, sau precum amfetamina.

Barbituricele

Barbituricele – cunoscute şi sub numele de „gloanţe albastre”, „gorile”, sau „doamnele roz” - reprezintă o clasă de droguri care au fost folosite iniţial pentru a trata anxietatea şi pentru inducerea somnului. Acestea se află în legătură cu semnalarea chimică din creier, efectul fiind acela de oprire a unor regiuni ale acestuia. În doze mici, barbituricele cauzează euforie, dar dozele mai mari pot fi letale deoarece acestea pot suprima respiraţia.

Dependenţa de barbiturice a atins cote înalte atunci când drogurile erau accesibile prin prescripţie medicală, dar aceasta a scăzut dramatic pe măsură ce alte droguri le-au înlocuit. Acest fapt evidenţiază rolul pe care îl are contextul în crearea de dependenţă: dacă un drog care creează dependenţă nu este uşor accesibil, acesta poate face puţin rău. Experţii chestionaţi de Nutt plasează barbituricele pe locul 4 în topul substanţelor care creează dependenţă.

Nicotina

Nicotina este ingredientul dintr-o ţigară care creează cea mai mare dependenţă. Când cineva fumează o ţigară, nicotina este absorbită rapid de către plămâni şi transmisă creierului. În timp ce experţii cu care s-au consultat Nutt şi echipa sa au plasat nicotina pe locul al 12-lea în topul substanţelor care creează cea mai mare dependenţă, există motive să credem că nicotina este un drog foarte puternic şi care creează o mare dependenţă.

Peste două treimi din americanii care au încercat să fumeze s-au declarat dependenţi mai târziu în decursul existenţei lor. Potrivit OMS, în anul 2002 se estima că exista un număr de 1 miliard de fumători la nivel global şi, de asemenea, că fumatul va ucide peste 8 milioane de oameni anual până în anul 2030. Din experimentele efectuate pe şobolani rezultă că nicotina le creşte acestora nivelul de dopamină din sistemul de recompensă al creierului cu 25-40%.

FOTO businessinsider.com/Thomson Reuters