Calitatea vieţii s-a întors la nivelul din '89

Datele statistice arată că în 2010 am tăiat de pe lista de cumpărături hainele noi şi bunurile nealimentare fără de care putem să trăim, în favoarea alimentelor de bază. Şi la capitolul mâncare au apărut modificări: cumpărăm mai rar şi produse tot mai ieftine, preferând mărcile proprii ale magazinelor.

Produsele alimentare, cheltuielile legate de casă şi de îngrijirea personală reprezintă 69% din bugetul lunar într-o gospodărie din România, arată datele culese de Mercury Research pentru studiul Financial CrisisMeter, făcut în luna noiembrie.

Datele furnizate în exclusivitate pentru „Adevărul" arată că cea mai mare parte din totalul veniturilor lunare (40%) ale unui român este destinată produselor alimentare. Procentul a crescut faţă de noiembrie 2008, când, practic, au apărut primele semne ale crizei în România. În familiile cu statut economic ridicat, mâncarea ocupă 38% din veniturile lunare.

Citiţi şi:

Coşul zilnic, umplut de Guvern doar pe hârtie

La polul opus se află familiile de muncitori necalificaţi, care, în 2010, au cheltuit aproape jumătate din buget pe mâncare (47%). Financial CrisisMeter este un studiu de monitorizare a evoluţiei bugetului în gospodărie pe perioada crizei financiare, realizat pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.200 de respondenţi.

Şocul adevărat

Rezultatele altei cercetări de piaţă date publicităţii de GfK România la jumătatea săptămânii trecute arată că în ţara noastră consumul casnic de bunuri de uz curent a scăzut cu 5% în primele trei trimestre ale anului 2010, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Deocamdată, singura categorie la care românii încearcă să „taie" cât mai puţin este mâncarea.

Segmentul alimentelor din grupa de bază a fost cel mai puţin afectat de scăderea cheltuielilor şi s-a diminuat cu 3% în perioada ianuarie-septembrie 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. Produsele nealimentare neesenţiale (precum produsele de curăţenie pentru casă, balsamul şi înălbitorii pentru rufe, produsele de dedurizare a apei sau cele de protecţie feminină) au înregistrat cea mai mare scădere valorică (cu mai mult de 9%), principalul motiv fiind frecvenţa de cumpărare mai mică.

La această categorie se remarcă însă o preferinţă pentru ambalaje mai mari, ca măsură de a economisi bani. „În ultimii doi ani, consumatorii români au devenit atenţi şi exigenţi cu achiziţiile lor, şi-au moderat consumul, dar încă mai găsesc bani pentru produsele de bază", declară Raluca Răschip, Consumer Tracking Director GfK România.

Ca alternativă la branduri consacrate, tot mai mulţi români au ales mărcile proprii ale marilor magazine. „Deşi ponderea valorii mărcilor proprii în total FMCG (Fast Moving Consumer Goods - bunuri de larg consum) este una dintre cele mai mici din Europa de Est (5%, faţă de o medie de 18%), evoluţia a fost accelerată în cursul anului 2010: de la 4% în luna ianuarie 2010 la aproape 7% în septembrie", susţin reprezentanţii GfK România.

Studiul GfK România are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de bunuri de larg consum pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. „De câteva luni, de prin iulie-august, românii simt drastic criza. Sunt în plin şoc", explică sociologul Mircea Kivu.

„Dacă la sfârşitul anului 2008 scădeau preţurile locuinţelor şi numărul maşinilor vândute, iar românii amânau cumpărarea mobilierului sau înlocuirea unor electrocasnice, în 2009 mai mult se temeau de efectele crizei şi se duceau în jos doar pieţele bunurilor de folosinţă îndelungată. Din a doua parte a acestui an criza se simte acut", adaugă acesta.

Economii la haine şi la vacanţe

Asistăm astfel la o scădere a­bruptă a consumului, care nu va putea fi contracarată într-un an în care TVA a crescut de la 19% la 24%, iar salariile au intrat serios la apă, arată şi datele Nielsen România. Consumul a scăzut dramatic la aproape toate categoriile de produse alimentare şi nealimentare, conform monitorizării realizate de Nielsen pentru primul semestru al acestui an.

Faţă de începutul anului, în iunie-iulie 2010 românii au cheltuit mai puţini bani pe băuturi răcoritoare (-21%), bere (-13%), tablete de ciocolată (-11%), cafea instant (-10%) sau măcinată (-4%), detergenţi de rufe (-17%), şampon (-14%), săpun (-12%), deodorante, produse sanitare şi detergenţi de vase (la toate acestea consemnându-se o scădere de 7%), pastă de dinţi (-5%) etc.

Datele din septembrie 2010 ale raportului „Consumer Confidence" („Încrederea consumatorilor"), realizat de Nielsen, arătau că, faţă de anul trecut, consumatorii au făcut economii la haine (70% au dat mai puţin pe haine noi, comparativ cu media internaţională de 57% din consumatori, reprezentând ponderea celor care au apelat la această măsură de criză), au „tăiat" distracţiile în oraş (58%), au amânat cumpărarea de produse IT&C şi telefoane (50%) şi au redus factura la telefonie (48%). Aproape jumătate dintre români (42%) au tăiat concediul anual de pe lista de cheltuieli (comparativ cu 24% din persoanele chestionate la nivel global).

Modificări pe termen lung

Media reducerilor la mâncare este însă mai mică în România: 39% din consumatori s-au orientat spre mărci mai ieftine de legume, fructe şi produse de băcănie, comparativ cu 43% la nivel mondial, 31% au renunţat să-şi cumpere mâncare la pachet (comparativ cu 41%) şi 20% s-au deplasat mai rar cu maşina personală (faţă de 26%).

În acelaşi timp, peste un sfert din români au declarat că au fumat mai puţin, în timp ce aproape o cincime (18%) au micşorat cantitatea de băuturi alcoolice cumpărate sau au ales de pe raft mărci mai ieftine. În aceeaşi perioadă, doar o zecime dintre noi a căutat refinanţări mai avantajoase pentru credite şi poliţele de asigurare, spre deosebire de un număr dublu de consumatori la nivel global (21%). „Explicaţia e simplă: românii au o cultură financiară mai redusă decât a occidentalilor, dar, până nu demult, nici costurile de refinanţare nu erau prea avantajoase", spune Mircea Kivu.

În 2010, 44% din români au încercat să reducă factura la gaze şi electricitate, economisind la utilităţi, comportament pe care o treime dintre ei intenţionează să-l păstreze şi după ce criza va trece. De asemenea, mai bine de un sfert dintre ei vor continua să economisească renunţând la hainele noi şi reducând facturile la telefonie.

"De câteva luni, de prin iulie-august, românii simt drastic criza. Sunt în plin şoc. La sfârşitul lui 2008 scădeau preţurile locuinţelor şi numărul maşinilor vândute, în 2009 se duceau în jos doar pieţele bunurilor de folosinţă îndelungată."
Mircea Kivu
sociolog

Bunurile de folosinţă îndelungată, date uitării

Piaţa totală a bunurilor de folosinţă îndelungată monitorizată de GfK TEMAX a fost de 305 milioane de euro în al treilea trimestru (T3) al acestui an (la finele lunii septembrie), fiind consemnată o scădere de aproape 11% comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2009. Doar sectorul foto (+9%) şi cel al electronicelor de larg consum (+0,1%) au avut vânzări mai bune decât în T3 2009.

Sectorul electrocasnicelor mici şi cel al electrocasnicelor mari au scăzut cu 4,1%, respectiv 6,7%. Sectorul IT este în scădere cu 8,4% faţă de T3 2009. Piaţa de telecom şi cea a echipamentelor de birou au continuat să prezinte din punct de vedere valoric aceleaşi vânzări slabe ca şi în prima jumătate a anului. Comparativ cu al treilea trimestru din 2009, piaţa de telecom a scăzut cu 32,8%.

Piaţa românească a electrocasnicelor mari este dominată de două produse importante, reprezentând aproape două treimi din toate vânzările de pe această piaţă: maşinile de spălat şi frigiderele. Vânzările de astfel de produse au însumat 91 de milioane de euro în trimestrul al treilea (T3) al anului, mai puţin cu aproape 7% comparativ cu anul trecut. Evoluţia a fost, însă, una pozitivă şi este o urmare firească a campaniilor „buy-back" (similare programului „Rabla" pentru maşini).

Spre deosebire de piaţa românească, cea vest-europeană dă semne clare de revenire: consumatorii din Europa de Vest au cheltuit în al treilea trimestru al anului 2010 44 de miliarde de euro pentru bunurile de folosinţă îndelungată, o creştere totală de 2,2% comparativ cu acelaşi trimestru din 2009, arată datele GfK Europe. 

Previziunile s-au adeverit

Conform unui studiu Daedalus Millward Brown privind nivelul de trai al populaţiei, dat publicităţii la începutul anului, 2010 se anunţa ca fiind marcat de prudenţă, de un control mai riguros al cheltuielilor şi de intenţia de a aloca bugetul pentru concediu mai degrabă decât pentru ieşiri în oraş şi mici „capricii".

Din cei 1.000 de respondenţi chestionaţi în luna ianuarie, 32,8% spuneau că nivelul de trai va rămâne aproximativ la fel, în timp ce 19,5% anticipau că vor trăi mult mai rău şi 30% mai rău ca în 2009.

De asemenea, într-o proporţie îngrijorătoare - aproape 20% - cei chestionaţi previzionau că în 2010 veniturile realizate nu le vor ajunge nici pentru strictul necesar. Din cauza înrăutăţirii perspectivei veniturilor realizate, doar o zecime din cei chestionaţi declarau că intenţionează să contracteze un credit în următoarele 12 luni, iar 85,4% din ei susţineau că nu doresc să achiziţioneze bunuri în rate în 2010, în creştere cu aproape 5% comparativ cu 2009.

Specialiştii în cercetări de piaţă mai susţin că anul acesta mai mulţi dintre noi s-au orientat spre lucruri mai ieftine: numărul celor care au ales o marcă mai ieftină decât cea pe care o preferă este substanţial mai mare (13,8% din români aleg des după acest criteriu, comparativ cu 8,1% în 2009).

Pesimism la cote maxime

Conform „Consumer Confidence Index" (Nielsen), românii sunt printre cei mai pesimişti din regiune cu un indice de 55, comparativ cu media Europei de Est de 66. În aceeași perioadă, indicele de încredere a consumatorului înregistra vârfuri în Cehia - 75 - și Polonia - 76 -, iar media Uniunii Europene ajungea la 78.

Calitatea vieţii a revenit la nivelul anului 1999

„Calitatea vieţii în România 2010", studiu realizat la jumătatea acestui an de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi dat publicităţii luna trecută, demonstrează o nouă deteriorare a nivelului de trai din ţara noastră, „uneori cu revenire la cel al anului 1999 şi chiar sub valorile acestuia".

Bani doar pentru strictul necesar

Românii chestionaţi (un eşantion reprezentativ la nivel naţional - 1.161 de persoane cu vârsta de peste 18 ani) au indicat cele mai importante elemente ale calităţii vieţii în acest an: temerile de impozite şi de creşterea preţurilor, veniturile insuficiente, accesibilitatea scăzută a locurilor de muncă. 

La întrebarea „Cum caracterizaţi veniturile familiei?", majoritatea respondenţilor au considerat că acestea sunt cel mult „satisfăcătoare", cu precizarea că studiul de teren a fost efectuat în luna iunie a.c., când nu se resimţea încă şocul scăderilor salariale, iar reducerea lefurilor bugetarilor era doar la nivel de anunţ.

Când au fost rugaţi să raporteze veniturile familiei la necesităţile de consum, o treime dintre respondenţi au declarat că nu le ajung nici pentru strictul necesar. Un sfert din eşantion apreciază că duc un trai decent, fără însă a-şi permite achiziţionarea unor produse mai scumpe.