Video 28 mai: Ziua în care are loc rejudecarea „Procesului Pătrășcanu” - intelectualul comunist, arestat, judecat după modelul stalinist și executat la Jilava
0Pe 28 mai 1968 a avut loc rejudecarea „Procesului Pătrășcanu”, intelectualul comunist, care a fost judecat după modelul stalinist și executat la Jilava. Tot pe 28 mai s-a născut cântăreața și actrița australiană Kylie Mingoue, iar în anul 1974 s-a născut actorul și cântărețul Tudor Chirilă.
1812: Tratatul de la București încheie Războiul Ruso-Turc (1806–1812)
Tratatul de la București semnat la 28 mai 1812, prin care se punea capăt războiului ruso-turc din 1806 -1812. Prin această pace, Moldova pierdea jumătatea sa estică, cunoscută mai apoi ca Basarabia. Tratatul de la București semnat la 19 februarie (3 martie SN) 1886 prin care se punea capăt războiului.
Prin articolele 4 și 5, Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (conform cu recensământul ordonat de autoritățile țariste în 1817).
Au trecut în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată „gubernia Bessarabia”.
28 mai 1937: A fost înființat grupul auto german Volkswagen
Compania Volkswagen a fost înființată de Guvernul german cu scopul de a produce autoturisme la costuri scăzute. Cuvântul „Volkswagen” înseamnă „mașina poporului”, conform Volkswagen Newsroom.
Sediul companiei se află în orașul german Wolfsburg, iar primul model fabricat a fost Volkswagen Type 1. Acest model a fost fabricat până în anul 2003.
28 mai 1948: Regelui Mihai și membrilor familiei regale li s-a retras cetățenia română
La cinci luni după abdicarea forțată a regelui Mihai, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare hotăra retragerea cetățeniei pentru membrii familiei regale. În același timp, toate bunurile familiei regale erau trecute în proprietatea statului român, potrivit Historia.
Scânteia, organul de presă al Partidului, dedică numeroase rânduri acestor decizii în numărul din 24 mai, într-un articol cu titlul următor: „Consiliul de Miniştri a hotărăt:Bunurile fostului rege Mihai de Hohenzollern şi ale membrilor familiei regale jefuite de la poporul român au intrat în proprietatea Statului popular”.
Articolul prezintă în detaliu toate proprietățile familiei regale, pentru a arăta cuantumul averii adunate „pe seama poporului”: -15.190 ha teren arabil;- 136.990 ha păduri;- 29 castele cu 1.081 camere;- 114 alte palate în diferite părţi din ţară cu 1979 camere;
-16 castele de vânătoare şi cabane cu 88 camere;
-3.991.502 bucăţi acţiuni la cele mai importante industrii şi bănci;
- multe bijuterii, tablouri, yachturi și alte bunuri în valoare de mai multe sute de miliarde lei.
Conform deciziei Consiliului de Miniștri, toate aceste bunuri aveau să fie puse „în folosul poporului”.
28 mai 1955: S-a născut Nicolae Robu, fost primar al Timișoarei
Născut la Bocsig, județul Arad, Nicolae Robu este un om politic și profesor universitar. A fost ales în 2004 și 2008 rector al Universității „Politehnica” din Timișoara. Ulterior în perioada 2012-2020, a fost primar al Timișoarei.
Nicolae Robu, care a pierdut Primăria Timișoarei în urmă cu patru ani în fața lui Dominic Fritz, a intrat în rândurile PNL la finalul lunii iulie 2008. Ulterior, în luna februarie a anului 2009, fostul edil a fost ales președinte al PNL Timișoara, iar în luna iulie a aceluiași an a fost numit președinte interimar al PNL Timiș.
De asemenea, în luna martie a anului 2010 a fost desemnat președinte al PNL Timiș, membru al Consiliului Național Executiv al PNL și membru al Biroului Politic Central al PNL.
28 mai 1963: A murit scriitorul Ion Agârbiceanu
Născut la 12 septembrie 1882, Ion Agârbiceanu a fost scriitor, ziarist și om politic. După ce și-a terminat studiile gimnaziale și liceale la Blaj, Agârbiceanu a decis să urmeze cursurile Facultății de Teologie din Budapesta și cele ale Facultății de Litere.
Scriitorul a fost director al ziarului „Patria” din Cluj și al ziarului „Tribuna”. Ulterior, a deținut mai multe funcții în primul Parlament al României Mari. În anul 1919, a fost ales parlamentar, apoi a mai obţinut un mandat în perioada 1922-1926.
Primul roman apare în „Luceafărul” (1912), cu titlul „Povestea unei vieţi”, reluat în volum abia în 1926. Îi urmează, în acelaşi an, „Căsnicia lui Ludovic Petrescu”, în „Cosânzeana”, apoi „Arhanghelii”, cel mai cunoscut dintre toate, în 1913 (şi în volum în 1914)” (”Dicţionarul general al literaturii române”).
De asemenea, a fost membru al Comitetului Executiv al Partidului Național Român. În continuare, a fost ales senator și a ocupat funcția de vicepreşedinte al Senatului României
28 mai 1964: A fost înființată Organizația pentru Eliberarea Palestinei
Organizația pentru Eliberarea Palestinei a fost fondată la Ierusalim, la sfârșitul primei reuniuni a Consiliului Național Palestinian. Această decizie a fost luată în urma primului summit al Ligii Arabe, desfășurat la Cairo în luna ianuarie a anului 1964, care a solicitat crearea unei organizații care să îi reprezinte pe palestinieni, conform Consiliului European pentru Relații Externe.
În anul 1974, Organizația pentru Eliberarea Palestinei a fost recunoscută oficial de Liga Arabă și de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite ca fiind „singurul reprezentant legitim al poporului palestinian”. Ulterior, în 1988, aceasta a acceptat o soluție cu două state în conflictul cu Israelul.
28 mai 1968: A fost rejudecat „Procesul Pătrășcanu”
Tribunalul Suprem i-a achitat pe toți membrii „lotului Pătrășcanu”, iar Lucrețiu Pătrășcanu a fost declarat erou național.
Lucreţiu Pătrăşcanu, care s-a născut la 4 noiembrie 1900, în Bacău, este personalitatea comunistă cea mai larg acceptată în mediile democratice din România interbelică, fiind direct implicat şi în acţiunea de la 23 august 1944, când Casa Regală a decis întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi Ungariei horthyste.
Așa cum Adevărul a relatat, instaurarea primului guvern pro-comunist din România, condus de dr. Petru Groza, Lucreţiu Pătrăşcanu fusese recompensat cu portofoliul Ministerului Justiţiei.
Marginalizarea şi apoi înlăturarea lui rapidă de la putere, proces soldat cu arestarea din 1948 şi finalizat cu execuţia lui în Penitenciarul Jilava, în aprilie 1954, după o extrem de îndelungată anchetă, în cursul căreia a refuzat până la capăt să recunoască acuzaţiile de spionaj care i se aduceau, constituie una din evoluţiile cele mai şocante din istoria timpurie a regimului comunist din România.
Conform documentelor publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, procurorul Rosman Rudolf consemna în mandatul său de arestare, la 24 august 1948, „Văzând actele care formează dosarul cercetărilor privind pe acuzatul Pătrășcanu Lucrețiu/ născut la 4 noiembrie 1900 în Bacău, căsătorit fără copii, origine socială mic burghez, de profesiune avocat și profesor universitar, rezultă că, în calitate de agent al siguranței burghezo-moșierești și agent al serviciului de spionaj englez, a dus o acțiune criminală pentru paralizarea acțiunilor Partidului, contribuind astfel la provocarea, susținerea și continuarea războiului împotriva URSS“.
Procesul său a fost judecat în perioada 6-13 aprilie, sentinţa pronunţată la 14 aprilie şi în noaptea de 16 spre 17 aprilie 1954 a fost executat. Cadavrul lui a fost aruncat într-o groapă comună, peste alte oseminte. Într-o notă depusă la dosarul său de reabilitare din anul 1968 aflăm că „În legătură cu găsirea osemintelor lui Lucreţiu Pătrăşcanu precizăm următoarele: s-a identificat locul în care a fost îngropat“.
Subofiţerii au mărturisit în groapa pe care o săpaseră au fost găsite oseminte de la 3-4 cadavre îngropate anterior, că peste acestea au aruncat cadavrele lui Pătrăşcanu şi Remus Koffler, împreună cu targa cu care au fost transportaţi“.
Reabilitat în 1968
La 28 mai 1968, Tribunalul Suprem a rejudecat procesul şi i-a achitat pe toţi componenţii „lotului Pătrăşcanu". Achitarea lui Ceauşescu a fost însă formală, ea neproducându-şi efectele. Mai exact, după achitare, moştenitorii membrilor lotului „Pătrăşcanu" trebuiau să primească înapoi toate bunurile confiscate odată cu pronunţarea sentinţelor.
Din același lot de reabilitați au făcut parte Ștefan Foriș, Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu. Martor în ancheta de reabilitare a fost Belu Zilber. Remus Koffler nu a fost însă reabilitat.
Acţiunea lui Nicolae Ceauşescu a fost eminamente politică. Ancheta anunţată în 1968 îi servea la consolidarea puterii în Partidul Comunist, scopul principal fiind de a-l înlătura pe principalul rival de la vârful conducerii comuniste, Alexandru Drăghici, ministru al Afacerilor Interne în perioada 1953-1965. Ca parte a acestei strategii, au fost reabilitate figuri importante ale partidului, întemniţate în timpul lui Gheorghiu-Dej şi Drăghici, printre care Lucreţiu Pătrăşcanu.
Corneliu Coposu spunea despre el: „Pătrăşcanu a fost un fel de cal troian în partidul comunist, fiind, în realitate, omul lui Maniu şi al Regelui care aştepta cu nerăbdare sosirea americanilor“.
În noaptea de 16 spre 17 aprilie 1954, Lucrețiu Pătrășcanu și Remus Koffler au fost executați prin împușcare la închisoarea Jilava.
28 mai 1970: A murit cardinalul Iuliu Hossu
Născut la 30 ianuarie 1885, Iuliu Hossu a fost unul dintre cei mai de seamă fruntași români prezenți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Episcopul Iuliu Hossu, alături de alți trei fruntași ardeleni: episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiș au dus la București Declarația de Unire, în Parlamentul Românie
Autoritățile comuniste, precum și conducerea Bisericii Ortodoxe Române și patriarhul Iustinian Marina, i-au oferit scaunul de mitropolit al Moldovei, doar dacă renunța la credința catolică și la legătura cu Roma.
Nevrând să treacă la ortodoxie, Hossu a fost transferat inițial la Mănăstirea Căldărușani, iar în anul 1950 la penitenciarul din Sighet.
Cinci ani mai târziu a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla, apoi din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții.
28 mai 1985: S-a născut actrița Carey Mulligan
Născută în Westminster, Anglia, Carey Mulligan a debutat în film în „Mândrie și prejudecată”. Conform imdb.com, actrița a obținut 82 de premii și a primit 149 de nominalizări pentru rolurile sale.
De asemenea, a fost de trei ori nominalizată la Oscar. Din filmografia sa amintim: „Pride& Prejudice/ Mândrie și prejudecată”, „An Education/ O lecție de viață”, „The Great Gatsby/ Marele Gatsby”, „Far from The Madding Crowd/ Departe de lumea dezlănțuită” și „She Said/Asta spune ea”.
28 mai 1999: Capodopera lui da Vinci, „Cina cea de Taină”, este expusă publicului din nou
La Milano, pe 28 mai 1999, în Italia, după 22 de ani de lucrări de restaurare, capodopera lui Leonardo da Vinci, Cina cea de Taină este expusă publicului din nou. Vizitatorii au obligația de a privi de departe pânza și pot sta doar pentru 15 minute.
Cina cea de taină, care este una din cele mai celebre picturi din istoria universală a artelor, se găsește în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano.
Lucrarea măsoară 460 x 880 cm și a fost executată în tempera și ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos, în perioada cuprinsă între 1494 și 1497.
Pictura reprezintă scena biblică a Ultimei Cine a lui Iisus Hristos, așa cum este descrisă în Evanghelia după Ioan, redând reacțiile diferite ale apostolilor săi, după ce Isus anunțase că unul dintre discipolii săi îl va trăda, potrivit Wikipedia.
Se încarcă comentariile...
