În contextul luptei pentru eradicarea pandemiei şi a consecinţelor sale economice, s-a produs deja o politizare extremă care a permis unor lideri politici să-şi aproprieze problematica, transformând-o fie în subiect de campanie electorală, fie în mijloc nesperat de simplu şi puţin costisitor de a-şi desfiinţa adversarii politici. Sau, după caz, ambele.

Asistăm acum, în SUA, spaţiul-garanţie al libertăţilor lumii occidentale, la o exacerbare dramatică a acestei lupte politice care are ca pretext pandemia pentru a intra deja în miezul bătăliei  electorale. S-a făcut pe cât de neaşteptat, pe atât de simplu. În spaţiul a câteva minute, Donald Trump a chemat, prin mesaje pe Twitter, la „eliberarea“ a trei state americane: Minnesota, Michigan şi Virginia (guvernate de democraţi). Şi, pentru cine poate nu pricepea deschiderea viitoare a apelului, în mesajul pentru cei din Virgina, Trump a chemat nu numai la lupta de eliberare în general, ci  a adăugat şi un obiectiv suplimentar:„Salvaţi formidabilul al Doilea Amendament. Se află sub asediu!". Vă reamintesc că este vorba despre amendamentul din constituţia americană care permite vinderea armelor şi deţinerea lor de către orice cetăţean.

Punctul de plecare al scandalului este diferenţa de abordare privind modul de ieşire din criză: Trump pledează pentru o abandonare în trei etape, cât mai rapidă a măsurilor de carantină şi abandonare a măsurilor de testare iniţiate, la scară mare, de unele state, de partea cealaltă aflându-se cei care, invocând poziţiile comunităţii ştiinţifice şi medicale, se pronunţă pentru menţinerea acestor măsuri de prevenţie, mai ales în contextul în care SUA au acum cel mai mare număr de decese din lume şi procentajul este în creştere. În principiu, acesta ar fi motivul discordiei, dar este evident că miza reală este apropiata campanie electorală. Ce este adevărat e că pandemia şi gestionarea ei de până acum de  către administraţia Trump au fost şi vor rămâne subiecte profund controversate. Dar nimeni, la nivelul echipelor electorale, nu se aştepta la dimensiunile naţionale şi internaţionale ale acestei probleme, rămânând până de curând blocate pe meterezele subiectului care fusese construit cu grijă timp de luni şi luni de zile, cu argumentaţii pro şi contra, pentru a fi miezul tuturor mesajelor de campanie, adică acuzaţiile privind presupusa imixtiune rusească în precedentele alegeri, favorizând pe căi subterane multiple candidatura lui Trump.

Dar, de data asta, toate planurile iniţiale sunt date peste cap şi se merge mult, mult mai departe, prin supralicitare zilnică intrându-se intră într-o zonă neexplorată a fracturilor politice cu reflex social. Asta pentru că folosirea acestui termen „LIBERATE“ poate însemna absolut orice. Depinde de cine şi când îl lecturează şi în ce condiţii va vrea să-l folosească.

Exagerare? Mi-aş dori să fie aşa, dar citiţi mesajele guvernatorului Jay Inslee al statului Washington, postate imediat după seria trimisă de Trump:

 

 „Declaraţiile din această dimineaţă ale preşedintelui încurajează acte ilegale şi primejdioase. Pun în primejdie milioane de oameni de a contracta COVID-19.  Atacurile sale dezechilibrate şi apelurile sale către populaţie de a «elibera» statele pot duce şi la violenţă“

„Preşedintele alimentează rebeliunea internă şi împrăştie minciuni - chiar dacă propria sa administraţie spune că virusul este real, este mortal şi mai avem mult până când restricţiile să poată fi ridicate“. 

Această formulare mi se pare tragică şi este un semnal uluitor de grav de alarmă, căci nu am mai auzit - dincolo de înjurăturile de campanie pe canale secundare - ca, vreodată, un guvernator să-l acuze pe preşedintele SUA măcar de intenţia de „alimentare a unei rebeliuni interne“, d-apoi a-l învinui direct ca chiar asta face, cu atât mai mult în condiţiile în care naţiunea americană, asemeni multora de pe glob, trăieşte în condiţiile unei reale stări de urgenţă. Perspectiva „violenţelor“ despre care vorbeşte guvernatul statului Washington reprezintă o aluzie directă la o rebeliune civilă, punctul de la care, istoric, în alte părţi ale lumii, au plecat conflicte care s-au transformat în războaie civile.

Chiar dacă, potrivit un purtător de cuvânt al Twitter, mesajele transmise de Trump sunt prea „vagi şi ambigue“ pentru ca reţeaua socială să poată conchide în ce priveşte „intenţia de a face rău“ şi a lua măsura de a le şterge, s-a văzut că în capitala statului Michigan se strânseseră rapid 3.000 de manifestanţi, unii dintre ei inarmaţi şi purtând banderole cu Trump, pentru a transmite mesaje împotriva guvernatoarei democrate Gretchen Withmer care a declarat că „există multă nelinişte şi cred că lucrul cel mai important pentru cineva care dispune de o platformă socială este să transmită oamenilor că «Vom scăpa şi din asta!»“. Azi sunt prevăzute manifestaţii similare la Concord (New Hampshire), Annapolis (Maryland), Austin (Texas) şi în Colorado.

Să fie asta o pregătire pentru un nou tip de intrare în campania electorală reală, care oricum se anunţă nemiloasă şi nerespectând niciuna dintre regulile de până acum? Tot ce este posibil. Problema este că, dincolo de realitatea jocurilor politice interne care-i privesc doar pe americani, s-ar putea să se anunţe un model de joc pentru viitoarele campanii politice, coborându-se considerabil ştachetele şi spunând jucătorilor că, de acum, totul este posibil. Nu contează decât victoria, oricum şi cu orice preţ obţinută.

Dacă se dovedeşte că aşa va fi, atunci pandemia va avea efecte cu mult mai perverse şi de durată pentru care s-ar putea să nu se găsească atât de uşor vaccin sau tratament. Şi nici spălatul pe mâini nu va mai avea eficienţa de acum.