Emily Rainey, ofiţerul din Forţele Speciale anchetat pentru participarea la marşul de la Capitoliu, îşi dăduse demisia din armată

Căpitanul Emily Rainey, un ofiţer de operaţiuni psihologice din cadrul forţelor speciale ale armatei, care a condus la protestul de la Washington peste 100 de persoane, membre ale unei grupări conservatoare, şi în cazul căreia comandamentul său a deschis o anchetă, îşi dăduse demisia din armată.

Emily Rainey, 30 de ani, face parte din Grupul de Operaţiuni Psihologice de la Fort Bragg, din cadrul Primului Comandament al Forţelor Speciale. Comandanţii săi investighează implicarea sa în revolta izbucnită la Capitoliu, după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a chemat la un marş de protest faţă de presupuse fraude electorale în statele-cheie unde a câştigat contracandidatul său. Ea a condus la Washington, pe 6 ianuarie, un grup format din 100 de persoane din Carolina de Nord, membre ale grupării conservatoare non-partizane „Cetăţenii din Moore County pentru Libertate” pentru a „se opune fraudei electorale” şi a-l susţine pe Trump. 

Emily Rainey a declarat pentru Associated Press că a acţionat în limitele regulamentelor militare şi că nu a auzit de vreo persoană din grupul său care să fi pătruns în Capitoliu. Ea a spus că grupul său a plecat din Washington înainte de ora 18:00, când a intrat în vigoare interdicţia de circulaţie în oraş.

„Am fost acolo în calitate cetăţean privat şi n-am făcut nimic în afara legii, ci în limitele drepturilor mele”.

Un oficial al Apărării a declarat că armata anchetează dacă alţi soldaţi de la Fort Bragg au însoţit-o la Washington şi eventual au luat parte la revoltă. Rainley demisionase după ce a primit o scrisoare disciplinară în urma acţiunilor sale în cadrul unui protest anterior legat de restricţiile anti-COVID.

Cum procedurile durează, Rainey era încă ofiţer activ în momentul când a mers la marşul de protest din Washington, urmând să plece din armată luna viitoare.

Rainey a ajuns în atenţia publică în mai, când a distribuit un clip în care îndepărta o bandă de siguranţă la un loc de joacă închis în contextul restricţiilor din Carolina de Nord. S-a întâmplat în Southern Pines, o comunitate situată la circa 50 de kilometri de Fort Bragg, şi a fost atunci acuzată de distrugerea proprietăţii private după ce a primit mai multe avertismente.

Rainey a subliniat că grupul său şi majoritatea persoanelor care au mers la Washington sunt „oameni paşnici, care respectă legea şi nu au făcut nimic mai multe decât să-şi exercite drepturile prevăzute de Primul Amendament”.

Personalul militar nu are interdicţie de a participa la evenimente politice când nu sunt în exerciţiul funcţiunii, dar există anumite limitări - şi anume Departamentul Apărării are directive conform cărora membrii din serviciul activ nu pot sprijini organizaţii partizane.

Rainey a spus că a participat la marşul anunţat de Trump în zilele sale libere şi nu s-a promovat ca ofiţer de armată. De asemenea, a precizat că comandanţii săi nu i-au pus întrebări despre deplasarea sa la Washington şi răspuns imediat când jurnaliştii au întrebat despre investigaţia armatei în ce o priveşte.

„Mi-am anunţat superiorii înainte de a pleca şi i-am informat şi când mă întorc”, a explicat ea.

Armata nu a deschis o anchetă oficială

Potrivit, Stars and Stripes, căpitanul John Strickland, purtător de cuvânt pentru comandamentul Forţelor Speciale coordonează Grupul de operaţiuni psihologice, o unitate însărcinată cu influenţarea comportamentelor şi deciziilor adversarilor SUA, a declarat că şi-a depus demisia în urmă cu câteva luni şi aşteaptă să fie eliberată din funcţie.

Strickland a precizat că armata nu a deschis o anchetă oficial pentru participarea acesteia la marşul de la Washington, ci superiorii săi conduc o „misiune de verificare a faptelor” pentru a determina dacă a încălcat regulamente militare.

El nu a specificat ce măsuri disciplinare au fost luate împotriva lui Rainey după acel incident cu cordonul de protecţie.

Cel puţin 90 de persoane au fost arestate în legătură cu incidentele de la Capitoliu, cele mai multe pentru violarea interdicţiei de circulaţie, dar şi pentru atacarea poliţiei, posesie ilegală de arme şi ameninţări cu moartea. 25 de persoane sunt urmărite în justiţie pentru acte de terorism.

Larry Rendall Brock Jr., un locotenent colonel din Forţele Aeriene ale SUA în rezervă, fost pilot, a fost reţinut după ce au apărut fotografii cu el în Senat ţinând în mână cătuşe flexibile folosite de forţele de ordine. El a fost pus sub acuzare pentru intrare neautorizată şi violentă într-o clădire cu acces restricţionat şi comportament de tulburare a ordinii publice.

Luni, senatoarea democrată Tammy Duckworth trimis o scrisoare secretarului interimar al apărării Christopher Miller în care cerut să fie verificată o posibilă implicare a personalului miliar activ, a rezerviştilor şi veteranilor în incidentele violente de la Capitoliu.