Sau era de la bătaia cealaltă?

Altfel e linişte, se poate citi, se pot scrie romane, dacă e ceva scris pe peretele temniţei sau dacă deţinutul de dinainte a fost mai puţin obişnuit să scrijelească litere şi a lăsat liberă pagina de var cu igrasie.

După ce a stat, adică s-a tratat high class, un timp în Germania, ajungând să creadă că aşa e peste tot, civilizat, halate albe, interviuri spre orele amiezii, Schweinshaxe (ciolan de porc) seara, Navalnîi s-a întors în Rusia unde  i s-a reamintit rapid că există un loc unde nu e ca peste tot.

Şi doar ştia, că nu era la prima intrare pe porţile cu plutonieri, dar aşa-i omul insistent, vrea să o mai ia o dată pe cocoaşă.

Dar de această dată e şi un calcul la mijloc.

Cam sinucigaş, cam fără şanse, dar oricum e ceva mai mult decât plimbarea lunară cu megafonul lângă o staţie de metrou dinspre periferiile Moscovei.

Alexei vrea duel. Cu şeful cel mare, mare de tot.

L-a atacat la proprietăţi (Palatul din  Caucaz) şi la sentiment (Cenuşăreasa din  Sankt Petersburg).

Îi contestă bărbăţia, voinţa de a-l înfrunta.

Vrea ca lupta să devină personală, nu prin intermediari, nu prin agenţi înarmaţi cu pastile de Noviciok, nu prin procurori şi judecători, nu prin praporşcikii care ştiu să se semneze cu bastonul şi chiar să se acompanieze veseli pe ţambalul costeliv al deţinuţilor.

Problema este dacă lumea vrea să se implice, aşa, din tribune, în acest duel.

Dacă acceptă că poate exista o astfel de competiţie personală.

Chiar şi gladiatorii, sclavi cu acte, aveau clipa lor de glorie când vărsau sângele unuia de-al lor.

Să viseze la un duel cu împăratul, aşa ceva funcţionează, însă, doar în filmele cu Russell Crowe.

Dar, până la urmă, asta e singura şansă a lui Alexei.

Să convingă o parte din publicul care acum e neutru şi indiferent că mai e şi altcineva în arena politică de la Moscova.

Să înceapă fie văzut ca o alternativă la actuala putere.

Să înceapă să fie apreciat chiar ca un instrument de acele cercuri din jurul Kremlinului care au nemulţumiri punctuale faţă de actualul preşedinte.

Să-şi construiască o echipă adevărată, politică, nu una de zgomote şi de anchete online.

Problema e că în Rusia politica nu este o judecată cu juraţi.

Nu funcţionează nici cavalerismul din Vestul Îndepărtat.

Ruleta rusească e pe principiul toate gloanţele sunt la Putin, toate plesnitorile la Navalnîi.

Şi Alexei nu are nici măcar dreptul la prima încercare.

Rien ne va plus / Jocurile sunt făcute, cum ar zice Volodea, agent SVR aflat la post la Paris.