Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO: Scutul de la Deveselu, pur defensiv. Nu ar face parte dintr-un acord cu Rusia privind controlul armamentului

Formele de apărare antirachetă de pe teritoriul României şi Poloniei sunt pur defensive şi nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federaţiei Ruse, prin urmare ele nu ar putea face parte dintr-un eventual acord cu Moscova privind controlul armamentului, a declarat miercuri, la Bruxelles, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Înaltul oficial al NATO a organizat miercuri, după Consiliul NATO-Rusia, un briefing online pentru jurnaliştii români, prilej cu care a vorbit şi despre domeniile în care Alianţa îşi doreşte să continue discuţiile cu Rusia, printre care a enumerat controlul armamentelor, transparenţa exerciţiilor militare, dezarmarea şi neproliferarea.

Întrebat dacă scutul de la Deveselu poate fi pus în discuţie într-o eventuală negociere a unui acord privind controlul armamentului, Geoană a răspuns negativ.

"Partea rusă a ridicat în repetate rânduri, neîntemeiat, preocupări cu privire la destinaţia şi sensul prezenţei acestor instalaţii defensive pe teritoriul României şi al Poloniei. Am repetat şi astăzi prin vocea dnei (Wendy) Sherman (adjuncta secretarului de stat american - n.r.), am spus-o şi noi la nivelul NATO, o spun şi oficialii români şi polonezi, aceste forme de apărare antirachetă pe teritoriul României şi Poloniei sunt pur defensive, nu sunt intenţionate şi nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federaţiei Ruse şi de aceea ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de potenţial acord", a spus secretarul general adjunct al NATO, citat de agerpres.ro.

El a subliniat că acesta este de fapt un "non-subiect", este "mai degrabă un element de comunicare din partea Federaţiei Ruse, decât un element de reală preocupare şi aceste facilităţi vor continua să opereze pe teritoriul aliat".

Pe de altă parte, a spus Geoană, "există (...) o mobilizare importantă de rachete de diverse capabilităţi, inclusiv de ultimă generaţie din partea Federaţiei Ruse, în apropierea teritoriului NATO, acest lucru este un subiect de preocupare pentru noi".

El a precizat că aceste chestiuni vor fi discutate atât în cadrul dialogului strategic bilateral între SUA şi Federaţia Rusă, cât şi în cel pe care Alianţa speră să-l aibă cu Moscova sau la nivelul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, "pentru că şi OSCE are o serie de instrumente la dispoziţie pentru armament convenţional, transparenţă a exerciţiilor şi aşa mai departe".

În ceea priveşte transparenţa exerciţiilor militare, Mircea Geoană spune că Alianţa a dat mereu dovadă de deschidere şi a invitat Rusia să procedeze la fel.

"Există legislaţie internaţională la care Federaţia Rusă este parte care reglementează modul în care se anunţă, se pregătesc, se derulează şi se observă astfel de exerciţii. Deci, din partea noastră, orice exerciţiu NATO - am avut unul foarte important în România vara trecută, am fost şi eu prezent acolo - a fost extrem de transparent. Am anunţat şi partea rusă, am anunţat şi la OSCE, pentru că există obligaţia de a anunţa la OSCE astfel de exerciţii care depăşesc un număr de militari, am fost şi suntem foarte transparenţi. Încurajăm Federaţia Rusă să dea dovadă de reciprocitate şi să fie foarte transparentă în aceste zonă", a afirmat Mircea Geoană.

Înaltul oficial NATO spune că şi în cazul acelor exerciţii rapide (snap exercices), care se derulează cu un calendar mai accelerat, trebuie să existe transparenţă.

"Tot ce înseamnă transparenţă, inclusiv participarea de observatori, reduce riscul de neînţelegere, reduce riscul de escaladare şi până la urmă creează un climat de încredere şi detensionat. De aceea suntem extrem de deschişi şi propunerea noastră este valabilă şi sperăm să poată fi urmată şi de Federaţia Rusă", a mai afirmat Geoană.

NATO a cerut Rusiei să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinilor săi, atât a Ucrainei, cât şi a Republicii Moldova şi a Georgiei

NATO a cerut Rusiei ”să detensioneze imediat” situaţia din jurul Ucrainei şi să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinilor săi, susţine secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

”Aliaţii şi-au exprimat în mod extrem de clar şi de neechivoc serioasa îngrijorare cu privire la consolidarea prezenţei de trupe ruseşti în şi în jurul Ucrainei. Am cerut Rusiei să detensioneze imediat această situaţie, să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinilor săi, atât a Ucrainei, cât şi a Republicii Moldova şi a Georgiei. De asemenea, am cerut Rusiei să se abţină de la poziţii de forţă, poziţii agresive, de intimidare, şi de la activităţi maligne îndreptate împotriva aliaţilor şi care trebuie să ţină cont de obligaţii pe care Federaţia Rusă şi le-a asumat în instanţe internaţionale”, a afirmat Mircea Geoană, într-o discuţie cu jurnaliştii români la finalul negocierilor NATO-Rusia.   

El a subliniat că ”dialogul între NATO şi Rusia este, într-adevăr, într-un moment foarte dificil, de aceea şi dialogul este foarte necesar”.

”NATO va depune toate eforturile -  Secretarul General, eu, noi toţi – pentru a găsi o soluţie politică pentru calea de urmat”, a spus Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO, a declarat, după discuţiile cu Federaţia Rusă, că Alianţa ”a reafirmat cu toată claritatea validitatea politicii uşilor deschise a NATO şi a reconfirmat dreptul inalienabil şi suveran ca fiecare naţiune europeană să-şi poată alege propriile aranjamente de securitate”. ”Respingem categoric noţiunea reapariţiei sferelor de influenţă în Europa”, a adăugat Mircea Geoană. El a precizat că Federaţia Rusă a reiterat propunerile pe care le-a făcut publice în luna decembrie, care includ cereri de oprire a admiterii de noi membri NATO, de retragere a prezenţei militare aliate la nivelul anului 1997, în principal de pe teritoriul statelor care au aderat după această dată la Alianţă.

”Am avut un schimb foarte serios, direct şi la obiect despre situaţia din Ucraina şi din jurul acesteia şi despre implicaţiile acestei mobilizări de forţe ruseşti pentru securitatea europeană. Există diferenţe semnificative între aliaţii din NATO şi Federaţia Rusă cu privire la aceste probleme. Diferenţele noastre nu vor fi uşor de rezolvat, dar este un semn pozitiv că toţi aliaţii din NATO şi Federaţia Rusă ne-am aşezat în jurul aceleiaşi mese şi ne-am angajat în mod real într-un dialog pe subiecte de fond. Azi, Federaţia Rusă a reiterat propunerile pe care le-a făcut publice în luna decembrie, menite să abordeze preocupările sale de securitate.

Acestea includ cereri de oprire a admiterii de noi membri NATO, de retragere a prezenţei militare aliate la nivelul anului 1997, în principal de pe teritoriul statelor care au aderat după această dată la Alianţă. Am reafirmat cu toată claritatea validitatea politicii uşilor deschise a NATO şi am reconfirmat dreptul inalienabil şi suveran ca fiecare naţiune europeană să-şi poată alege propriile aranjamente de securitate. Respingem categoric noţiunea reapariţiei sferelor de influenţă în Europa. Am spus clar că nu vom renunţa la dreptul şi la capacitatea de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv cu prezenţă de trupe NATO pe teritoriul statelor din Flancul Estic al Alianţei, de la Marea Neagră până la Marea Baltică”, a afirmat Mircea Geoană, într-o discuţie cu jurnaliştii români la finalul negocierilor NATO-Rusia.   

El a precizat că aliaţii din NATO sunt gata să se întânească din nou cu reprezentanţii Federaţiei Ruse.

”Un punct extrem de important este că atât Rusia, cât şi aliaţii din NATO am exprimat nevoie reluării acestui dialog. Aliaţii din NATO sunt gata să se întâlnească din nou cu Federaţia Rusă, pentru a avea discuţii mai detaliate, tematice, cu propuneri concrete pe masă şi să căutăm acolo unde există o şansă rezultate constructive”, a conchis Mircea Geoană.