Schimbările pe care le-ar putea aduce noul emir al Qatarului, cel mai tânăr conducător din Golf

Emirul Qatarului, şeicul Hamad ben Khalifa Al Thani, a anunţat în mod oficial că renunţă la conducerea statului în favoarea fiului său, gest care marchează un transfer neobişnuit de putere în regiunea Golfului Persic, arată „International Business Times“.

Şeicul Hamad ben Khalifa Al Thani a renunţat la poziţia de conducător pentru a-i lăsa loc lui Tamim ben Hamad Al Thani, în vârstă de 33 de ani, desemnat prinţ moştenitor încă din anul 2003, atunci când fratele său mai mare, Yasim, a renunţat la această funcţie. Anunţul făcut astăzi marchează prima abdicare de bunăvoie a emirului, din 1960 încoace.

Însă decizia fostului conducător nu este deloc o surpriză. Familia Al Thani se află la puterea Qatarului încă din anii 1800, dar decizia ridică semne de întrebare pentru că obiceiul de a ceda puterea are loc numai după moartea conducătorului.

Cine este Tamim ben Hamad Al Thani, viitorul lider al Qatarului?

Instalarea unui feţe mai tinere în fruntea statului ar putea fi văzută drept o încercare de a menţine modernitatea şi progresul relativ al ţării. Dar Qatarul încă se luptă cu unele probleme grave. În ciuda faptului că deţine postul de ştiri Al Jazeera, guvernul impune, totuşi, unele restricţii, eşuează în a proteja drepturile muncitorilor imigranţi şi mai are multe garanţii de oferit până ce femeile vor fi cu adevărat libere.

Prinţul a fost crescut pentru a ajunge la putere încă din copilărie, primind educaţie la prestigioasa şcoală britanică privată Sherborne, înainte de a călca pe urmele tatălui său, pentru a urma cursurile Academiei Regale Militare din Sandhurst, pe care a absolvit-o în 1998.

Şeicul Tamim ocupa deja funcţiile de comandant adjunct al forţelor armate şi de emir adjunct înainte ca tatăl său să anunţe în mod public că îi va ceda atribuţiile. 

Şeicul Tamim are „o personalitate puternică, demonstrând că-şi merită poziţia în sânul familiei, deşi nu el a fost prima alegere. Întreţine relaţii excelente cu Occidentul, în special cu Statele Unite şi cu Franţa”, a declarat o sursă diplomatică pentru AFP. În acelaşi timp, şeicul Tamim menţine relaţii de prietenie şi cu ţara vecină, Arabia Saudită, având, de asemenea, un rol major în îmbunătăţirea relaţiilor tensionate cu centrul de putere regional.

Căsătorit de două ori şi cu şase copii, puţini se aşteaptă ca tânărul emir să aducă schimbări radicale scrie şi „Financial Times“.

Observatorii spun că, din punct de vedere politic, Tamim poate apărea ca o figură mai conservatoare, mai puţin dispus să-şi asume riscuri comparativ cu tatăl său, deşi este conştient de necesitatea de a actualiza birocraţia învechită a ţării şi a sistemului juridic.

Pentru că au ajuns să fie o minoritate în propria ţară, mulţi locuitori din Qatar fac apel la promovarea idealurilor islamice conservatoare, cum ar fi limitarea vânzării de alcool sau reafirmarea limbii arabe în educaţie. Unii au susţinut că Tamim este mai religios şi că îşi doreşte să vadă un rol mai mare al religiei în viaţa de zi cu zi. Mulţi experţi sunt însă de acord că Tamim nu va face altceva decât să urmeze politica instituită de tatăl său şi de premier.

Implicarea în vederea găzduirii Campionatului Mondial de Fotbal

Chiar dacă şeicul Tamim a avut iniţiative care vor consolida prezenţa Qatarului pe scena internaţională (a condus eforturile ţării de a găzdui Jocurile Olimpice din 2020 şi Campionatul Mondial de Fotbal din 2022), nu există indicii clare care să arate că noul lider va încerca să rezolve problemele legate de drepturile omului.

Şeicul Tamim va conduce eforturile de a extinde infrastructura ţării înainte de Cupa Mondială din 2022, chiar dacă exporturile de gaze s-au diminuat şi creşterea economică a ajuns într-un impas, remarcă „Businessweek“. Există un plan de construcţie a unei reţele feroviare în valoare de 26 de miliarde de euro, precum şi un nou port, autostrăzi şi stadioane.

O primă schimbare garantată în urma transferului de putere ar putea fi plecarea şeicului Hamad bin Jassim, care deţine atât funcţia de prim-ministru, cât şi cea de ministru de Externe, fiind una dintre cele mai puternice figuri ale ţării.

Pe scurt, noul emir nu reprezintă o schimbare majoră în conducerea statului. Oamenii din fruntea guvernului sau din fruntea diverselor afaceri îşi vor menţine poziţiile privilegiate. O schimbare poate veni însă în decursul anului, atunci când vor avea loc alegeri publice pentru desemnarea unui organism numit Adunarea Consultativă, care va avea însă competenţe limitate în ceea ce priveşte politica şi controlarea puterii dinastice.

Ascensiunea la putere a controversatului şeic Hamad

La 61 de ani, şeicul Hamad era cel mai tânăr conducător din zona Golfului, iar acum, schimbul de putere face ca fiul lui să fie unul dintre cei mai tineri lideri ai Qatarului. În ciuda vârstei sale, nu există aşteptări prea mari în ceea ce priveşte introducerea unor politici îndrăzneţe din partea şeiculului Tamim. 

Qatarul este deja una dintre cele mai liberale ţări din regiune, fapt datorat în mare parte reformelor introduse de fostul emir în cei 18 ani de domnie. Printre altele, şeicul Hamad a eliberat presa de sub restricţii şi a oferit femeilor dreptul de a vota.

Încă din primii ani în care a ajuns la putere, şeicul Hamad s-a preocupat de dezvoltarea infrastructurii care asigura Qatarului necesarul de petrol şi de gaze naturale. Pe 27 iunie 1995, după o lovitură de palat în urma căreia tatăl său a fost detronat, Hamad a preluat puterea, fiind încoronat emir al Qatarului abia pe 20 iunie 2000.

Emirul a devenit cunoscut pentru instituirea primei reţele arabe internaţionale de ştiri, Al Jazeera, căreia i-a facilitat un împrumut de 104 milioane de euro, cu ajutorul căruia s-a putut finanţa în primii cinci ani de emisie.

În ciuda tuturor acestor beneficii aduse statului, şeicul Hamad nu a scăpat de critici. Spre sfârşitul anului 2012, emirul a fost acuzat că a oferit sprijin financiar şi material unor organizaţii teroriste precum Hamas, Ansar Dine, Mişcarea pentru Unitate şi Jihad din Africa de Vest (MUJAO) sau pentru Frontul Al-Nusra.

„Jumătate din lumea arabă urăşte Qatarul“

Schimbarea conducerii reprezintă un punct sensibil pentru că micuţa ţară din Golf joacă un rol important în diplomaţia internaţională. Bogăţia resurselor de hidrocarburi a făcut din Qatar un important centru de afaceri şi de diplomaţie. Cu o populaţie de doar 1,9 milioane de persoane, din care nativii au fost depăşiţi numeric de străini, Qatarul avea în 2010 un PIB pe cap de locuitor de 57.500 de euro, potrivit FMI, de 10 ori mai mult decât PIB-ul României (5.700 de euro) şi de două ori mai mult decât cel al SUA.

De asemenea, la Doha, capitala statului, au loc frecvent discuţii pe teme de importanţă internaţională. Recent, diplomaţi din întreaga lume s-au întâlnit acolo pentru a discuta conflictul sirian. De altfel, Qatarul a avut implicaţii în acest conflict, oferind oponenţilor lui Bashar al-Assad arme, la fel cum a făcut şi în conflictul din Libia, cu mult înainte ca Statele Unite ale Americii (SUA) să fie de acord cu acest lucru, arată „International Business Times“.

În Libia, acolo unde emirul a trimis avioane de luptă pentru a ajuta forţele NATO în lupta contra lui Gaddafi, în 2011, pavilionul Qatarului a fost ars luna trecută de protestatarii din Benghazi care au acuzat ţara că a pus bazele Frăţiei Musulmane. „Ar fi bine pentru Qatar să se mai liniştească. Jumătate din lumea arabă urăşte Qatarul“, a declarat Michael Stephens, cercetător la Royal United Services Institute din Doha, pentru „Businessweek”.

Premieră în lumea arabă: emirul Qatarului a abdicat în favoarea fiului său

Emirul Qatarului, şeicul Hamad ben Khalifa Al Thani, în vârstă de 61 de ani, a anunţat marţi că a decis să abdice şi să cedeze puterea în acest stat bogat din Golful Persic fiului său, prinţul moştenitor Tamim.

Cine este cel mai tânăr emir din Golf?

Şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani, conducătorul Qatarului, a renunţat la tron în favoarea prinţului moştenitor, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani. Anunţul nu a fost însă o surpriză pentru bogatul stat arab. Familia al-Thani conduce emiratul din anii 1800, iar  şeicul Tamim era succesorul legitim anunţat de familia regală.

Micul stat bogat. Ce reprezintă Qatarul pe harta lumii?

Schimbarea de lider din Qatar este privită cu multă importanţă, întrucât această ţară mică joacă un rol neobişnuit de mare în diplomaţia internaţională. Qatarul este bogat în hidrocarburi, iar autorităţile au folosit această bogăţie pentru a transforma ţara într-un centru de interes în afaceri, relaţii internaţionale şi media.

FOTO VIDEO Qatar: Cum a ajuns o putere mondială unul dintre cele mai mici state ale lumii

Statul Qatar, care are cea mai bogată populaţie de pe Glob datorită rezervelor de petrol şi de gaze naturale, abia se vedea pe radarul lumii în urmă cu aproape două decenii, însă în prezent îşi permite să-şi asume riscuri majore pe plan internaţional, remarcându-se ca unul dintre principalii investitori de pe Glob.

FOTO Qatar a dezvăluit planurile unei noi insule artificiale, în aşteptarea Cupei Mondiale din 2020

Dezvoltatorii din Qatar au făcut publice planurile construcţiei unei noi insule artificiale, unde vor fi amplasate cinci hoteluri plutitoare care vor găzdui până la 25.000 de fani ai fotbalului din toată lumea, aşteptaţi să ia parte la Cupa Mondială din 2022.

Peste 1,5 milioane de şerbi în Qatar, ţara în care apa costă mai mult decât benzina. În ce condiţii lucrează imigranţii

Aproape 80% din populaţia Qatarului sunt imigranţi care nici măcar nu-şi pot schimba locul de muncă şi nu pot părăsi ţara fără consimţământul angajatorilor. Aceştia reprezintă 95% din forţa de muncă a ţării care în ultimul an a atras investiţii străine în valoare de 45 de miliarde de dolari.

Unde trăiesc milionarii lumii. Topul ţărilor cu cel mai mare procentaj de bogaţi

Deşi criza economică a avut efecte dure asupra milionarilor, redresarea economiei i-a ajutat pe cei mai mulţi dintre ei să rămână pe linia de plutire.