Răceală între SUA şi Germania, după retragerea din Afganistan

Retragerea SUA din Afganistan face ca anii imprevizibili ai administraţiei Trump să nu mai fie priviţi ca o scăpare. Dar în relaţiile germano-americane au existat deja frecvent suişuri şi coborâşuri.

După ce talibanii au cucerit Kabulul şi numeroşi afgani disperaţi au luat cu asalt aeroportul în încercarea de a fugi din ţară, cancelara germană Angela Merkel, aflată la final de mandat, s-a declarat cutremurată de cele întâmplate: "Evoluţiile sunt amare, dramatice şi înfricoşătoare", a declarat ea pe 16 august, în cursul unei conferinţe de presă. Privind retrospectiv la victimele misiunii NATO, "totul apare acum atât de zadarnic", a adăugat ea.

Pentru Germania, a cărei armată a fost prezentă în Afganistan aproape 20 de ani, costurile au fost însemnate, atât financiare, cât şi omeneşti. 59 de militari ai Bundeswehr şi-au pierdut viaţa şi mulţi alţii au fost răniţi. După atacurile de la 11 septembrie 2001, armata germană a trimis contingente în Afganistan în sprijinul SUA. Această misiune în străinătate a fost cea mai îndelungată şi mai amplă din istoria Bundeswehr. Germania s-a implicat astfel în favoarea proiectului "nation building", de edificare a unui stat democratic la Hindukuş. De acest proiect s-a ales praful după retragerea precipitată a armatei americane şi revenirea la putere, cu o rapiditate uluitoare, a talibanilor.

Armin Laschet, candidatul la funcţia de cancelar din partea formaţiunii lui Merkel, CDU, a vorbit despre o grea lovitură dată relaţiilor transatlantice. El s-a declarat uluit de acţiunile preşedintelui SUA, Joe Biden. Laschet a declarat pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung că anunţul lui Biden, cum că el nu ar fi făcut altceva "decât să aplice în totalitate retragerea din Afganistan decisă de Donald Trump, fără a-i implica plenar pe aliaţi în luarea acestei decizii cu urmări atât de ample, l-a dezamăgit."

"Aceasta este o mare pierdere a încrederii, mai ales în competenţa Americii ca putere militară", a declarat politologul Stephan Bierling, profesor la Universitatea din Regensburg: "Noi am asistat la o stare de spirit foarte favorabilă lui Joe Biden după cei patru ani catastrofali ai administraţiei Trump. Acum, această stare de spirit se inversează", a avertizat el.

După perioada Donald Trump Germania şi-a pus mari speranţe în succesorul acestuia, Joe Biden.

Relaţii bilaterale inegale

După cel de-al Doilea Război Mondial, SUA au jucat un rol de frunte în edificarea unui stat liberal democratic în vestul Germaniei. Ei au pus bazele instituţiilor democratice şi presei libere. În timpul Războiului Rece, SUA au asigurat securitatea Germaniei de Vest, astfel încât aceasta să poată coexista alături de defuncta RDG, un stat comunist sub ocupaţie sovietică.

"SUA au învins Germania în cel de-al Doilea Război Mondial şi au participat ulterior covârşitor, în calitate de putere ocupantă, la structurarea societăţii din Germania de Vest", a declarat Ruth Hatlapa, profesoară de istorie, specializată în raporturile Germaniei cu SUA.

În societatea vest-germană au existat un pro-americanism care a sprijinit legăturile de profunzime, dar şi resentimente generate mai ales de dependenţa Germaniei de SUA în privinţa politicii de securitate, a explicat Hatlapa. Din acest motiv se poate vorbi despre "raporturi contradictorii".

În perioada postbelică germanii din vest au avut "raporturii contradictorii" cu SUA

Răboiul din Vietnam i-a dezamăgit pe germani

În aceste relaţii au existat şi perioade de răceală. Războiul din Vietnam a generat o astfel de perioadă. 12.000 de adversari ai războiului au ieşit în 1968 pe străzile Berlinului de Vest. Unul dintre ei a fost scriitorul Friedrich Christian Delius.

"A fost o mare dezamăgire că americanii pe care îi admiram s-au implicat într-un război care le contrazicea total principiile. Pe noi asta ne-a tulburat şi ne-a revoltat, la fel cum li s-a întâmplat şi sutelor de mii de studenţi americani", a declarat el la postul public de radio german Deutschlandfunk, la 50 de ani de la evenimente.

Germania de Vest a refuzat cererea SUA de a participa militar la războiul din Vietnam. În schimb, s-a concentrat pe furnizarea de ajutor umanitar. În 1966 a trimis în regiune o navă-spital de campanie, sub conducerea Crucii Roşii Germane (DRK).

Manifestaţie studenţească împotriva războiului din Vietnam, Berlinul de vest, 1968

O altă lovitură pentru imaginea SUA în Germania a survenit în 2003. După ce SUA, conduse de preşedintele George W. Bush, au cerut guvernului german să participe la războiul împotriva Irakului, condus de Saddam Hussein, ministrul german de Externe din epocă, ecologistul Joschka Fischer, a rostit o propoziţie legendară: "Nu sunt convins".

Dubiile sale cu privire la justificarea misiunii din Irak s-au sprijinit pe informaţii obţinute din partea serviciului german de spionaj BND. "Potrivit informaţiilor pe care le deţineam atunci, motivele enumerate de secretarul de stat american Collin Powell în faţa Consiliului de Securitate ONU nu erau dovedite, deşi el a afirmat contrariul, şi s-au demonstrat ulterior a fi false", a declarat fostul şef al BND, August Hanning, pentru cotidianul Die Welt.

Erori cu urmări până în ziua de azi

"Greşelile comise de SUA au urmări până în ziua de azi: conflictul dintre sunniţi şi şiiţi, ascensiunea organizaţiilor teroriste Al-Qaida şi Statul Islamic şi instabilitatea politică din regiune", a declarat expertul în materie de terorism Rolf Tophoven, membru al institutului de prevenţie a crizelor Iftus, pentru postul german de televiziune ntv la 15 ani de la evenimente. "Nu am fi avut nici problema refugiaţilor, dacă în regiune ar fi fost pace. Oamenii nu ar fi fost nevoiţi să se refugieze în Europa, dacă nu ar fi fost război."

Dar situaţia actuală este mult mai gravă decât cea din trecut. "Principala deosebire e evidentă: în Afganistan am avut militari la fel de mult timp ca SUA", a explicat istoricul Klaus Schwabe, profesor la Universitatea din Aachen.

"Participarea directă a Germaniei a făcut ca evenimentele recente să fie cu atât mai dureroase", afirmă el. "Există un amestec de sentimente, de la eşec la dezamăgire şi chiar umilire. Căderea Kabulului arată cât se poate de clar că Germania şi alte puteri europene nu dispun de mijloace pentru a urmări o strategie independentă", a conchis el.

Germanii privesc cu sentimente amestecate retragerea din Afganistan

UE are nevoie de independenţă militară

După cele întâmplate în Afganistan, se aud tot mai multe voci care cer independenţa militară a Europei. La nevoie, "UE trebuie să fie aptă să acţioneze fără partenerul SUA. Noi ar trebui să fim în stare singuri să asigurăm securitatea unui aeroport cum este cel de la Kabul", a declarat Armin Laschet în interviul oferit Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Când administraţia Biden şi-a început mandatul a cerut Germaniei şi altor parteneri europeni să adopte o politică mai dură faţă de China şi Rusia, în speranţa de a convinge UE să se implice mai mult pentru apărarea democraţiilor liberale.

Dar evenimentele recente din Afganistan ar putea fi contraproductive în acest sens. Afganistan a fost o misiune la care germanii şi europenii au participat din solidaritate cu SUA. Mulţi europeni simt acum că au făcut asta pentru americani şi iată ce a ieşit în cele din urmă.

Ian Bateson - Deutsche Welle