Franţa va tria la sânge muncitorii străini

Ministerul de Interne francez a trimis o circulară în care sunt fixate criterii draconice de eliberare a permiselor de muncă. Noua politică îi va afecta şi pe cetăţenii români care încă mai au nevoie de autorizaţie de muncă pentru a lucra legal în Franţa.

Ministrul de Interne francez, Claude Guéant, i-a chemat, ieri la ordine, pe toţi prefecţii pentru a le comunica nivelul până la care trebuie redusă imigraţia legală în Franţa. „Trebuie să lucrăm împreună pentru reducerea la jumătate a permiselor de muncă", a adăugat oficialul francez, care a precizat că obiectivul guvernului este de a scădea, în cursul anului următor, fluxul imigraţiei legale până la 20.000 de persoane. Mai mult, ministerul condus de Guéant a trimis o circulară prefecţilor în care este prezentat noul cadru de interpretare pentru acordarea sau refuzarea unui permis de şedere pe teritoriul Franţei celor care vor un loc de muncă, scrie „Le Figaro", care a intrat în posesia documentului.

Francezii au întâietate pentru o slujbă

 „Având în vedere impactul asupra ocupării forţei de muncă în contextul actualei crize economice,este necesară acum o abordare calitativă şi selectivă. Trebuie acordată prioritate la angajare solicitanţilor de naţionalitate franceză sau străinilor cu rezidenţă legală în Franţa", stă scris în circulară. Cerinţele pentru atribuirea unui permis de muncă sunt draconice dacă solicitantul este necalificat.

„Aceste linii directoare sunt destinate, în special, să protejeze imigranţii de orice formă de exploatare", s-a grăbit ministrul să explice. Refuzul va fi categoric dacă angajatorul nu oferă garanţiile necesare că nu a găsit un angajat de naţionalitate franceză. Dacă nu a găsit şi angajează străin, va trebui să ofere şi garanţii de găzduire a acestuia.

Lista de meserii pentru străini se va restrânge

Tot negativ va fi răspunsul dacă angajatorul a mai încălcat altădată legislaţia muncii. În plus, prefectul va trebui să verifice existenţa reală a societăţii angajatoare. Ministrul invită prefecţii să fie vigilenţi şi atunci când un student străin cere permis de muncă. Multe fraude s-au înregistat, susţine administraţia franceză, în ceea ce priveşte candidaţii supracalificaţi, în privinţa ocupării unui loc de muncă. 

Franţa nu are nevoie de zidari şi ospătari

Claude Guéant i-a asigurat pe prefecţi că economia franceză nu are nevoie vitală de forţă de muncă din afară în toate domeniile. „Contrar unei legende, Franţa nu are nevoie de zidari şi ospătari proveniţi din imigraţie, deoarece dispune de resursele necesare", declara duminică Guéant, într-un interviu pentru „Le Parisien".

Luna trecută, Guvernul francez anunţa că intenţionează să reducă lista meseriilor pentru care angajatorii pot recurge la imigranţi în lipsa unor candidaţi adecvaţi în rândul francezilor, subliniind că prioritară este formarea şomerilor pentru aceste posturi libere. Claude Guéant a pus sub semnul întrebării şi reuşita procesului de integrare a imigranţilor.

„Contrar a ceea ce se spune, integrarea nu merge atât de bine: un sfert din imigranţii care nu sunt de origine europeană sunt şomeri, două treimi dintre copii au probleme la şcoală, este un eşec al copiilor imigranţilor". Numătrul imigranţilor legali s-a triplat între 2002 şi 2008, ajungând în prezent la aproximativ 30.000 de premise de muncă eliberate anual, potrivit raportului trimis săptămâna trecută preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului  francez.

Economia va avea de suferit

Specialiştii spun că economia franceză are nevoie de mână de lucru din afară, iar decizia guvernului de la Paris de a reduce numărul imigranţilor legali riscă să agraveze  deficitul de locuri de muncă din anumite sectoare. „Piaţa forţei de muncă în ţările occidentale este extrem de segmentat. Nou-veniţii ocupă locuri de muncă nedorite de francezi", susţine Catherine Wihtol de Wenden, director de crecetare la CNRS, specialist în imigraţie. În sectorul medical, imigranţii sunt acceptaţi mai ales  ca medici în sate şi în gerontologie. În plus, costurile cu aceşti muncitori nu sunt mari.

Protest faţă de politica antiimigraţionistă a Hexagonului

În 2009, cercetătorii de la Lille au făcut un studiu în care au arătat că imigraţia a costat statul  47,9 miliarde de euro, din care : 16,3 miliarde de euro pentru pensii, 6,7 miliarde de euro pentru alocaţii familiale şi încă 5 miliarde pentru şomaj. Dar, pe de altă parte, statul a încasat de pe urma imigranţilor 60,3 miliarde de euro , inclusiv prin impozitele pe salarii, care s-au ridicat la 26,4 miliarde de euro. Deci bilanţul este pozitiv şi se ridică la aproximativ 12 miliarde de euro pe an.

"Contrar unei legende, Franţa nu are nevoie de zidari şi ospătari proveniţi din imigraţie.''
Claude Guéant ministrul de Interne francez

Românii, căutaţi în Hexagon

În urma aderării României la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007, cetăţenii români sunt scutiţi de obligaţia unei vize pentru intrarea şi sejurul în Franţa. În ceea ce priveşte dreptul de muncă, mai au nevoie, pentru o perioadă de timp, încă neprecizată, de permise. Din această cauză, măsurile introduse îi vor afecta şi pe aceştia.

Cu toate că patronii din Hexagon au nevoie de lucrători din ţara noastră, le va fi foarte dificil să facă rost de toate actele necesare şi să treacă de birocraţia franceză pentru a a angaja un român. Potrivit site-ului franco-jobs.com, francezii caută români pe care să-i angajeze în construcţii, agricultură, industria agroalimentară, dar şi medici şi asistente medicale. Femeile se pot angaja ca menajere.

AmbasadA avertizează

O firmă franceză căuta tehnicieni pentru montarea de ascensoare pe un şantier de clădiri. La mare căutare sunt şi medicii şi asistentele medicale. La jumătatea acestei luni, reprezentanţi ai diferitelor spitale din Franţa vin la Cluj Napoca pentru o selecţie de doctori. Specializările solicitate sunt anestezie, medicina muncii, radiologie, gastroenterologie, cardiologie, neurologie şi pediatrie. Angajarile se fac în spitale de stat, iar salariul ajunge la 3.900 de euro, la care se adaugă gărzile. Contractul de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Solicitanţii trebuie să ştie limba franceză la nivel mediu, să aibă diplomă de specialist, certificate de conformitate şi scrisoare de intenţie.

Un caz special este cel al românilor care au o diplomă de nivel Master sau echivalent în cadrul unei instituţii de învăţământ din Franţa. Aceste persoane sunt scutite de obligaţia de a obţine o autorizaţie de muncă. Ambasada României la Paris avertizează că din experienţa de până acum a observat că funcţionarii din cadrul prefecturilor nu sunt prea bine informaţi cu privire la această excepţie şi de aceea îi sfătuieşte pe cei în cauză să sublinieze faptul că sunt sub incidenţa articolului R. 341-1-1 din decretul numărul 2007-801 din 11 mai şi că nu au nevoie de permis de muncă.

Restricţiile olandeze

Nu numai Franţa, dar şi autorităţile olandeze doresc să clarifice reglementările privind modalităţile de expulzare a imigranţilor comunitari care nu au locuri de muncă sau au comis infracţiuni. Diplomaţii consideră că acesta este un prim semnal referitor la apariţia unor probleme, existând riscul instituirii unui sistem de permise de lucru în spaţiul UE. Campania din Olanda a fost iniţiată de politicianul populist Geert Wilders. Comisia Europeană a insistat că va contracara orice încercare de modificare a dreptului la libera circulaţie.

„Însă CE nu are prea multe succese în materie de combatere a unor astfel de tentative. Cazul cel mai cunoscut este cel al expulzării de către Franţa a mii de romi bulgari şi români în 2010, situaţie care a condus la un scandal diplomatic atunci când comisarul UE Viviane Reding a acuzat autorităţile franceze că se comportau precum naziştii. Însă în final, Bruxelles-ul a renunţat să mai critice Franţa", comentează analistul Peter Spiegel pe blogul „ Financial Times".