FOTO Viaţa ultimului evreu din Afganistan, care îşi ascunde identitatea pentru a trăi

Zabulon Simintov, în timpul unei rugăciuni în casa sa din Kabul. FOTO: Reuters

Afganistan, ţară frământată de conflicte vechi, nu este un spaţiu în care se promovează libertatea religioasă. Aici, oamenii apelează la violenţă pentru a-şi impune voinţa, probleme resimţite şi de Zabulon Simintov, ultimul evreu afgan. Unicul reprezentant al comunităţii evreieşti din Afganistan deţine o afacere al cărei profit îl investea în renovarea singurei sinagogi, dar acum plănuieşte să o vândă.

Ajuns la vârsta de 50 de ani, Zabulon Simintov este ultimul afgan din ţară despre care se ştie că este evreu. A fost o perioadă în care Simintov s-a bucurat de propria lui celebritate, datorită unor rivalităţi pe care le-a avut cu penultimul evreu, care a murit acum opt ani. Conflictul celor doi a inspirat artiştii să creeze o piesă de teatru despre ultimii doi evrei afgani.

„Lasă-mă să-mi dau jos kippa (materialul care acoperă creştetul bărbaţilor evrei), altfel oamenii vor crede lucruri rele despre mine”, a spus Simintov în timp ce se îndrepta spre restaurantul său, adresându-se jurnaliştilor agenţiei Reuters. Conştient de cultura musulmană extrem de conservatoare, Simintov încearcă să nu-şi etaleze identitatea cu ostentaţie.

Afacerea sa, ale cărei baze au fost puse acum patru ani, a trecut prin momente bune şi rele, însă evreul se gândeşte să pună lacăt uşilor în viitorul apropiat. Acesta este nemulţumit că vânzarea de kebab merge foarte prost, mai ales din cauza nesiguranţei – oamenilor le este frică să mai iasă din case şi să mănânce în oraş sau să-l viziteze din cauza atentatelor dese.

Siguranţa în Afganistan, din ce în ce mai slabă

O soluţie temporară a fost încheierea contractelor de catering cu hotelurile locale. Colaborările sale nu au durat prea mult pentru că securitatea precară a alungat turiştii şi au mai existat clienţi cărora să le ofere serviciile sale. O contribuţie mare a avut-o şi retragerea forţelor americane, resimţită prin amplificarea violenţelor.

„Plănuiesc să-mi închid restaurantul în martie şi să închiriez spaţiul”, a spus antreprenorul. Într-adevăr, la ora prânzului, în ziua în care a avut loc interviul, era ocupată o singură masă. În fapt, cei doi clienţi s-au oprit în restaurantul lui Simintov pentru că se închisese o cafenea din apropiere, au explicat ei.

Zabulon Simintov, în casa sa din capitala Kabul. FOTO: Reuters

Banii obţinuţi din chirie plănuieşte să-i folosească la renovarea singurei sinagogi din ţară, care mai este vizitată din când în când de turişti.

Deşi a avut ocazia să părăsească ţara, aşa cum au făcut soţia şi fiica sa care s-au stabilit în Israel, Simintov a spus că a vrut să rămână alături de „fraţii” lui afgani. „Dacă starea ţării se înrăutăţeşte, voi pleca de aici”, a conchis evreul.

Eşecul NATO, tragedia afganilor

Nici celelalte religii pe lângă iudaism nu au supravieţuit în Afganistan, unde 99% dintre cetăţenii musulmani vor ca sharia (legea islamică inspirată din Coran) să fie „legea oficială a ţării” (conform unui studiu al institutului Pew, publicat în aprilie 2013).

Nu mai există afgani creştini, cel puţin dintre cei care au curajul să-şi declare religia, iar singura biserică creştină este găzduită de ambasada Italiei. Mai există doar o comunitate mică de hinduşi, dar şi aceasta îşi pierde rapid credincioşii.

Interiorul restaurantului deţinut de Simintov. FOTO: Reuters

Zabulon Simintov a avut curaj nu numai să rămână în Afganistan, ci să-şi practice şi credinţa, însă nu ascunde faptul că este nemulţumit. Mai mult, evreul este furios din cauza eşecului forţelor NATO de a instaura siguranţa şi de a elimina ameninţarea talibanilor, aşa cum au promis Statele Unite ale Americii.