Efortul Emiratelor Arabe Unite de a explica şi de a contracara extremismul şi radicalismul
0
Recrudescenţa extremismului are explicaţii mai subtile ce ţin mai degrabă de ideologii – moduri distorsionate de gândire şi percepţie a realităţilor care apar la persoane vulnerabile, frustrate şi incapabile să conceapă o altfel de comunicare în afara violenţei, şi care deseori se ascund sub eticheta religiei în interpretări distorsionate.
Cei care cunosc Emiratele Arabe Unite (EAU) ştiu că această ţară dovedeşte o înţelepciune şi o abordare pragmatică nu doar în politicile sale interne şi externe, ci şi în domeniul securităţii. Mecanismele de securizare a ţării implementate de EAU pentru a asigura liniştea societăţii se caracterizează printr-o îmbinare unică de tehnologii avansate gestionate prin claritate în percepţii şi capacitate de discernământ.
În efortul de contracarare a extremismului şi radicalismului, o organizaţie deocamdată unicat prin modul său de funcţionare este Hedayah din Emiratele Arabe Unite. Conştientă fiind că extremismul nu are o formulă unică şi deci nici o soluţie panaceu, Hedayah este o organizaţie non-guvernamentală mică, înfiinţată în 2012, care îşi propune în primul rând să studieze în profunzime rădăcinile, cauzele economice şi psihologice şi modul de formare a tendinţelor extremiste prin metode ştiinţifice, pentru cazuri concrete, încercând să găsească soluţii care să ducă la reducerea semnificativă a potenţialului extremist, şi în al doilea rând să furnizeze expertiză prin cooperarea cu alte organizaţii internaţionale astfel încât să se ajungă la armonizare şi simultaneizare în acţiuni.
În februarie 2014, oficiali europeni ca Jose Manuel Baroso, preşedintele Comisiei Europene, şi Cecilia Malstrom, comisarul pentru afaceri interne, declarau că ultimul barometru UE indica o recrudescenţă a extremismului în Europa. “Vedem o creştere a extremismului, xenofobiei şi antisemitismului, a naţionalismului bazat pe ura rasială. De la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace nu am văzut un aşa mare număr de facţiuni politice extremiste în parlamentele naţionale”, spunea Cecilia Malmstrom.
În ianuarie 2015, evenimentele din Paris confirmau exacerbarea extremismului. Oameni înarmaţi, cetăţeni francezi de origine algeriană, atacau, ucideau şi luau ostatici cu o extraordinară uşurinţă care dovedea o bună planificare prealabilă.
Pare a fi evident pericolul terorismului extremist, manifestat de grupuri organizate şi tot mai adesea de persoane izolate. Un fenomen inedit este faptul că tot mai mulţi cetăţeni europeni căpătă tendinţe radicaliste şi călătoresc în străinătate pentru a se antrena şi lupta în zone de conflict.
Deşi oficialii europeni găsesc explicaţia extremismului în principal în problemele economice şi în slăbirea instituţiilor şi a statelor, deplasarea către zona Orientului Mijlociu ne face să înţelegem că recrudescenţa extremismului are explicaţii mai subtile ce ţin mai degrabă de ideologii – moduri distorsionate de gândire şi percepţie a realităţilor care apar la persoane vulnerabile, frustrate şi incapabile să conceapă o altfel de comunicare în afara violenţei, şi care deseori se ascund sub eticheta religiei în interpretări distorsionate.
Organizaţii non-guvernamentale care studiază fenomenul, cum ar fi ICAN – International Civil Society Action Network, confirmă în ultimele sale studii din 2014 făcute în ţările din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii că extremismul religions se extinde şi oferă false valori de sprijn mai ales tinerilor dezorientaţi, nu neapărat din medii sărace, ci mai ales în ţări slabe cu guverne corupte care nu reuşesc să instaureze stabilitate.
Explicaţia extremismului prin guverne slabe în ţări în care apar focare de generare a extremismului pare a fi numitorul comun în toate regiunile. La aceasta se adaugă un anume profil psihologic naţional. Guvern slab înseamnă guvern corupt, în veşnice conflicte politice, care nu reuşeşte să îşi impună o agendă clară şi coerentă şi politici care să ofere securitate societală şi măcar stabilitate dacă nu şi prosperitate, şi care înregistrează multe derapaje, deoarece nu reuşeşte să ţină sub control evoluţia ţării. Numirea unor persoane nepotrivite în funcţii de conducere şi lipsa de viziune a acestora creează mediu propice pentru apariţia derapajelor. În contrast cu slăbiciunea factorilor de decizie apar lideri ideologici puternici ale căror interese însă sunt distructive.
La întrebarea “De ce există indivizi care doresc distrugere ?”se dau deseori răspunsuri simplificate. Explicaţia rezidă în însăşi esenţa umană. Psihologic vorbind putem spune că da, există fiinţe umane care se nasc cu tendinţe distructive şi înclinaţii malefice, iar apariţia unor factori şi condiţii prielnice le determină evoluţia treptat de la potenţial latent către acţiune.
Tehnic vorbind, în SUA şi Europa, structurile care de obicei activează în domeniul prevenirii extremismului, radicalizării şi terorismului aparţin fie forţelor de aplicare a legii, deci guvernamentale, fie sunt organizaţii non-guvernamentale care derulează proiecte de scurtă durată, cum sunt cele finanţate din Fondul pentru Securitate Internă, menite a finanţa acţiuni ce contracarează amenţările la adresa securităţii Europei, conform obiectivelor strategice prevăzute de Strategia de Securitate Internă adoptată în 2010. Aceste proiecte derulate de Direcţia Migraţie şi Afaceri Interne a Comisiei Europene au ca scopuri creşterea capacităţii de reabilitare a persoanelor vulnerabile la extremism, printr-o mai mare conştientizare a realităţilor şi prin îmbunătăţirea gândirii critice, mai ales în rândul tinerilor, în ceea ce priveşte esenţa terorismului şi formele sale de manifestare, precum şi propaganda şi metodele de îndoctrinare, creşterea capacităţii de reacţie a societăţii civile, asigurarea de abilităţi, canale mass-media şi platforme de exprimare prin care să se conteste propaganda radicalistă şi extremistă.
Hedayah este prima instituţie internaţională complexă în acest sens care îmbină training-ul în domeniu, dialogul şi colaborarea cu alte instituţii, precum şi cercetarea academică şi studii făcute pe cazuri concrete, cu scopul de a contracara extremismul violent sub toate formele sale. Dincolo de aceste formulări există activităţi concrete despre care, din păcate, nu se pot da prea multe detalii din motive strategice şi de eficienţă, după cum putem înţelege din discuţiile cu oficialii Hedayah. Ceea ce este important este că Hedayah va reuşi să găsească răspunsuri şi soluţii pentru situaţii complexe şi potenţiale pericole şi că, spre deosebire de alte organizaţii care tind să prezinte opinii şi soluţii standardizate, precum şi scheme de gândire şi de acţiune, Hedayah subliniază permanent că fiecare caz trebuie analizat şi soluţionat separat, deoarece fenomenul radicalizării este extrem de complex şi nuanţat, iar plasarea extremismului în formule generalizate dovedeşte ignoranţă, imaturitate şi lipsă de profesionalism în abordare.
Înfiinţarea Hedayah a fost inspirată de crearea la 22 septembrie 2011 a GCTF – the Global Counter Terrorism Forum – la New York, o structură informală de contracarare a terorismului, care îşi propune să identifice nevoile de contracarare a terorismului, să mobilizeze resursele necesare şi know-how-ul util pentru a întări cooperarea internaţional în domeniu. GCTF are 30 de membri fondatori şi 5 grupuri de lucru printre care Grupul de Lucru pentru Combaterea Extremismului Violent a cărui co-preşedinţie este asigurată în comun de Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite.
Astfel s-a născut Hedayah. Deşi este independentă de GCTF, are relaţii strânse şi eficienţă reciprocă cu grupurile de lucru ale GCTF. Consiliul de conducere internaţional al Hedayah este compus din 10 co-preşedinţi ai celor 5 grupuri de lucru ale GCTF.
Hedayah este structura ideală care îmbină expertiza profesioniştilor care activează în structuri din domeniul public şi pe cea a specialiştilor din academic, cercetare şi organizaţii non-guvernamentale. Reprezentanţii Hedayah subliniază că în activitatea lor nu întreabă specialiştii Ce crezi despre asta?, ci Care sunt bazele ştiinţifice ale acestei manifestări extremiste? Hedayah reuşeşte astfel să abordeze ideal problema extremismului, evitând rigiditatea şi uşoara lipsă de transparenţă existente în domeniul public, explicabile datorită metodelor specifice folosite şi care nu pot fi dezvăluite, şi interpretările uneori prea laxe influenţate de generozitatea specifică drepturilor omului din organizaţiile non-guvernamentale.
Terorismul este un fenomen extrem de complex şi impune o abordare multi-dimensională . Bunul-simţ ne dictează că de fiecare dată când au loc evenimente teroriste, concluziile trase imediat şi etichetările rapide sunt deseori eronate şi susceptibile a genera alte consecinţe neplăcute inclusiv creşterea inutilă a gradului de alertă a cetăţenilor ale cărui implicaţii sunt deseori ignorate.
Deoarece terorismul nu mai poate avea decât soluţii militarizate, Hedayah încearcă să prevină ajungerea la această fază extremă şi deci abordarea radicalizării prin metode culturale şi dialog. Comunicarea este cheia descifrării acestui fenomen. Spune-mi ce gândeşti ca să-ţi spun cine eşti, crede Hedayah. Ideile inculcate creează stări de spirit şi determină acţiuni.
Hedayah lucrează în aşa fel încât, în cazul în care extremiştii sunt arestaţi, aceştia sunt implicaţi în programele de reabilitare, cu foarte mare tact, ei nefiind trataţi ca radicalişti, ci ca victime ale unui efort de distorsionare a modului de gândire cu impact negativ asupra propriei existenţe.
Hedayah îşi defineşte subiectul de studiu după care începe să facă cercetare împreună cu cercetători, comunitatea academică şi specialişti din domeniul public, după care concepe un program de training pentru a contracara extremismul. În concepţia Hedayah, eficienţa cercetării este dată de materializarea rezultatelor studiilor făcute în abilităţi de contracarare, capacitate de prevenire şi măsuri practice. Sunt luate în calcul artele, muzica, sportul ca metode de luptă împotriva extremismului şi radicalismului.
Contrar aparenţelor şi formulelor deja mediatizate de cei mai puţin subtili, extremismul nu are prea mare legătură cu sărăcia sau cu lipsa de educaţie, s-a demonstrat clar de exemplu în cazul Siriei unde luptă persoane care provin din medii educate şi bine plasate material, multe provenite din Europa, inclusiv femei minore. Extremismul şi radicalizarea par a avea legătură cu puterea pe care o au anumite ideologii şi la care sunt permeabile personalităţi slabe din punct de vedere emoţional şi ale căror creiere pot fi uşor spălate pentru că aceste persoane nu au un sens al vieţii proprii, nu au viaţa emoţională şi spirituală bine structurată şi devin victime sigure ale formatorilor de ideologii extremiste. Într-o etapă ulterioară, extremistul începe prin a crede că lumea se învârte în jurul său şi treptat găseşte justificări în a ucide, adesea contradictorii. Politica este doar un pretext, explică oficialii Hedayah, şi trebuie luată în calcul în analizarea cazurilor, deoarece în absenţa elementului politic şi a ideologiei care influenţează gândirea extremistului, totul s-ar reduce de fapt la crimă. Indiferent cât de nobilă ţi s-ar părea cauza pentru care lupţi, cum poţi justifica totuşi violenţa împotriva unor oameni nevinovaţi? Această este întrebarea fundamentală de la care porneşte Hedayah în cercetările sale.
Din experienţa acumulată, oficialii Hedayah au constatat că extremismul este evident un scop clar al vieţii celor care urmează această cale şi comit acte teroriste. Atunci când li se atrage atenţia că atitudinea extremistă nu este constructivă, ci produce efecte negative asupra umanităţii, ei răspund că acest mod de viaţă le dă un sens existenţei. Hedayah a constatat din discuţiile avute cu extremişti că două aspecte stau la baza orientării către extremism: insecuritatea privind identitatea proprie şi deci nevoia de căutarea propriei identităţi, precum şi angajarea totală pentru o cauză care să dea semnificaţie vieţii. Acestea par a fi principalele cauze care fac anumite personalităţi să devină victimele extremismului al cărui discurs este puternic angajant şi aparent călăuzitor.
Hedayah explică faptul că cercetările făcute şi dovezile obţinute în urma activităţilor de cercetare ajută la înţelegerea fenomenului dar au demonstrat că deocamdată nu se poate da o definiţie clară extremismului. Hedayah subliniază că fiecare caz trebuie analizat în manieră personalizată pentru a-i găsi soluţia deoarece extremiştii au diverse vârste şi provin din cele mai diverse medii socio-profesionale şi culturale. Persoanele de vârstă minoră din Europa care merg să lupte în Siria, printre care şi femei, demonstrează cât de complex este fenomenul radicalizării. Mai mult chiar, s-a demonstrat că există persoane care comit acte extremiste fără a avea neapărat legătură cu o organizaţie anume ci doar ca urmare a adoptării la nivel individual a ideilor radicaliste.
Hedayah încearcă să înţeleagă factorul comun care determină extremismul. Ştie că formulele simplicate sunt eronate, deoarece fenomenele sunt foarte complexe şi nuanţate şi mai ales pentru că, aşa cum am menţionat mai sus, extremismul devine din ce în ce mai individualizat la nivel de persoană, sau grup foarte mic, nu neapărat organizaţie sau stat. Pentru a contracara extremismul trebuie înţelese cauzele şi condiţiile de incubare.
Putem concluziona deci că judecăţile de valoare pripite, influenţate de sentimentele de circumstanţă, precum şi încercarea de a impune formule mai mult sau mai puţin generalizate şi asociate cu anumite comunităţi, religii sau culturi nu fac decât să afecteze evaluările şi găsirea unor soluţii utile pentru viitor. Cheia de citire a extremismului este, aşa cum explică Hedayah, nevoia de definire a propriei identităţi şi de găsire a unui sens al propriei existenţei.
Mulţumiri dlui Maqsoud Kruse, Directorul General al Hedayah, pentru interviul acordat la Abu Dhabi la 27 noiembrie 2014, pe baza căruia am elaborat acest material.
Articol redactat de Marcela Ganea, reprezentant local al agenţiei de presă a Emiratelor Arabe Unite la Bucureşti, pentru Geopolitics.ro.
Geopolitics.ro este un portal de analize geopolitice editat de Asociaţia de Analize Strategice, Analize Geopolitice şi Relaţii Internaţionale (ASAGRI). Mai multe analize geopolitice puteţi citi aici.
Se încarcă comentariile...
