Ce nouă politică putem avea în Est - dezbatere FP România (video)

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Studenţii de la SNSPA au participat la dezbaterea FP România cu acelaşi interes ca şi la un curs Fotografii: Marian Vilău
Studenţii de la SNSPA au participat la dezbaterea FP România cu acelaşi interes ca şi la un curs Fotografii: Marian Vilău

FP România a invitat foşti miniştri români de Externe să formuleze linii pentru posibile noi politici ale Bucureştiului faţă de Moscova, Kiev ori Chişinău. În premieră, redactorul-şef al revistei a moderat „scrierea“ în direct, în faţa studenţilor de la SNSPA, a unor pagini care vor apărea în următoarea ediţie.

Ediţia de noiembrie/ decembrie a FP România va include un amplu dosar despre ce a adus României anul 2010: de la scutul american şi paşapoartele maghiare la un spectaculos angajament al statelor europene pentru „modernizarea Rusiei". Resetării americane i se adaugă una cu specific european: Germania, Italia şi Franţa par în competiţie pentru o cât mai profitabilă cooperare cu Rusia, sfidând ceea ce se clamau a fi „interese comune europene", energetice sau chiar de securitate - ca proiectul Nabucco ori prevalenţa militară la Marea Neagră. Iar lor li se adaugă... Polonia, până acum critica vehementă a politicii ruseşti în Europa de Est.

Noi cu cine jucăm?

Marile întrebări ale dosarului FP România vor fi: ce fel de modernizare pot stimula partenerii europeni în Rusia, doar economică sau şi politică? în schimbul prieteniei economice a Moscovei, va accepta Vestul o „finlandizare a Estului", ca nouă hegemonie rusească asupra Europei ex-sovietice? Implicit, apare întrebarea cea mai apropiată publicului român: ce nouă relaţie poate avea Bucureştiul cu Moscova, şi din această perspectivă cu Kievul ori chiar cu Chişinăul?

Au răspuns revistei domnii Teodor Meleşcanu, Petre Roman şi Adrian Cioroianu, foşti şefi ai diplomaţiei române, fiecare cu propriile „ciocniri" cu partea rusă - alături de care a stat domnul Cristian Pârvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, care a fost şi gazda dezbaterii FP România. Studenţii care au umplut la maximum sala au avut şansa unei imersiuni în istoria recentă a relaţiilor internaţionale din regiune prin vocea unor actori români ai lor. Petre Roman, de pildă, a amintit că guvernul român al vremii a dat cea mai dură ripostă, declarativă, puciului „brejnevist" împotriva lui Gorbaciov - spre deosebire de „reacţia foarte precaută, extrem de precaută a preşedintelui Iliescu". Nu s-a uitat nici că înaintea alegerilor din "96 urma să fie semnat un tratat prin care România şi Rusia se angajau să nu realizeze alte alianţe înainte de a se consulta... Iar Kremlinul era un adversar deschis al structurilor euro-atlantice.

Interfaţa cu Estul

„România are acum avem nevoie cu adevărat de o nouă politică la Est, şi faţă de Rusia, şi faţă de Ucraina, de Republica Moldova sau de ţările din Caucaz. După ce am devenit membri ai NATO şi UE, statutul nostru ca ţară e foarte clar definit - suntem membri ai comunităţii euro-atlantice. În al doilea rând, România nu are ce plusvaloare să adauge acestor alianţe decât în măsura în care devine cu adevărat o interfaţă între aceste structuri şi spaţiul din Răsărit. Altfel, rolul nostru va fi foarte şters, aşa cum îl vedeţi la ora actuală. În ultimul rând, în condiţiile în care serviciul nostru diplomatic (...) are resurse limitate, trebuie să-ţi alegi nişte priorităţi - eu consider că prima prioritate este politica la Răsărit", a făcut senatorul Teodor Meleşcanu trecerea spre prezent.

Dar cât de la îndemână este o resetare românească? Profesorul Adrian Cioroianu s-a arătat sceptic: „Rusia nu e interesată în acest moment în resetarea relaţiilor cu România. Suntem într-un siaj, al restării relaţiilor SUA cu Moscova, nu ştiu în ce măsură e valabil în cazul nostru. În al doilea rând, suntem între un fel de ciocan şi nicovală, întrucât atât în interiorul NATO cât şi al UE nu există o politică împărtăşită în comun faţă de Moscova - sunt ţări ceva mai favorabile, sunt ţări ceva mai reactive. Nu am niciun fel de date că în următorii trei sau patru ani s-ar produce o schimbare din perspectiva Rusiei la adresa României."

Pe larg despre o nouă politică a României în Est, „poate ceva mai realistă" (Ovidiu Nahoi, redactor-şef al FP România), în ediţia care va apărea la mijlocul lunii noiembrie.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite