Analiză. Risc de război în Golful Persic.  Washingtonul îşi retrage personalul diplomatic neesenţial din  Irak VIDEO

Analiză. Risc de război în Golful Persic.  Washingtonul îşi retrage personalul diplomatic neesenţial din  Irak VIDEO

Portavionul 'USS Lincoln'

În contextul tensiunilor în creştere cu Iranul, Departamentul de Stat al SUA a ordonat, miercuri,  personalului diplomatic neesenţial să părăsească ambasada din Bagdad şi consulatul din Erbil.

Această decizie a fost luată după vizita surpriză a secretarului de stat, Mike Pompeo, la Bagdad, cu o săptămână în urmă, şi a fost determinată şi  de rapoartele serviciilor de informaţii americane că miliţiile şiite pro-iraniene au desfăşurat lansatoare de rachete în apropierea bazelor americane din Irak, au dezvăluit surse de securitate din Irak.
 
Departamentul de Stat al SUA a ordonat miercuri părăsirea Irakului de către ''angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial'', a anunţat ambasada SUA la Bagdad, citată de Reuters.
 
Făcând referire la ambasadă şi la consulatul SUA de la Erbil (capitala Kurdistanului irakian), circulara menţionează că ''serviciile consulare ordinare vor fi suspendate temporar''. ''Guvernul Statelor Unite dispune de capacitate limitată de a furniza servicii de urgenţă cetăţenilor americani în Irak'', mai arată documentul citat. În declaraţie se recomandă celor vizaţi ''plecarea cât mai rapid posibil''.
 
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a explicat că decizia de retragere a personalului non-esenţial de la cele două reprezentanţe diplomatice se bazează pe o evaluare a situaţiei securităţii, dar a precizat că nu va oferi detalii despre numărul funcţionarilor vizaţi de această măsură.
 
''Asigurarea securităţii personalului guvernamental şi a celorlalţi cetăţeni ai SUA este prioritatea noastră majoră şi avem încredere în serviciile de securitate irakiene pentru protecţia noastră. Însă această ameninţare este gravă şi dorim să reducem riscul de vătămare'', a menţionat reprezentantul diplomaţiei americane.
 
Decizia survine la o zi după ce Comandamentul central al SUA a anunţat că forţele SUA din Irak şi Siria au fost plasate în stare de alertă ridicată ca urmare a unor ''ameninţări credibile'' din partea Iranului în regiune.
 
Premierul irakian Adel Abdul Mahdi a declarat marţi că a primit asigurări atât de la Washington, cât şi de la Teheran că ''lucrurile se vor încheia cu bine'', în pofida retoricii belicoase a SUA şi Iranului din ultimele săptămâni.
 
Armata americană a reafirmat marţi preocupările în legătură cu posibile ameninţări iminente din partea unor forţe susţinute de Iran la adresa trupelor sale din Irak, transmite Reuters.
 
Anterior, în cursul zilei de marţi, general-maiorul britanic Chris Ghika, comandantul adjunct al coaliţiei internaţionale în Irak pentru strategie şi informare, declarase că nu există o agravare a ameninţării din partea forţelor proiraniene în Irak şi în Siria. Evaluarea sa a părut să contrazică avertismentele în creştere din partea Washingtonului, care susţine că există o ameninţare din ce în ce mai mare din partea Iranului.
 
Comandamentul central al armatei americane a oferit o clarificare după comentariile lui Ghika."Comentariile recente ale comandantului adjunct contravin ameninţărilor credibile, identificate de serviciile de informaţii ale SUA şi ale aliaţilor în ceea ce priveşte forţele din regiune susţinute de Iran", a declarat un purtător de cuvânt al comandamentului central al armatei americane, căpitanul de marină Bill Urban.
 
Urban a precizat că această coaliţie, care operează şi în Siria, şi-a ridicat "nivelul posturii de forţă", terminologie care se poate referi deseori la un nivel de alertă ridicat, menit să protejeze trupele."(Operaţiunea Inherent Resolve) este acum la un nivel înalt de alertă pe măsură ce continuăm să monitorizăm îndeaproape ameninţările credibile şi posibil iminente la adresa forţele SUA din Irak", a declarat Urban, referindu-se la misiunea coaliţiei internaţionale de combatere a luptătorilor organizaţiei Stat Islamic.
 
Iniţial, Ghika a afirmat fără echivoc că nu există nicio nouă ameninţare din partea Iranului."Nu, nu există nicio ameninţare sporită din partea forţelor sprijinite de Iran în Irak şi Siria. Suntem conştienţi de prezenţa lor în mod clar şi le monitorizăm la fel cum facem şi cu alte (forţe), pentru că acesta este mediul în care ne aflăm", a spus Ghika.Ulterior, presat de reporteri, a refuzat să-şi reafirme poziţia. Un reprezentant al Gărzii Revoluţionare iraniene a afirmat că Teheranul va riposta la orice act de agresivitate din partea SUA.
 
Forţele armate germane îşi suspendă exerciţiile de pregătire militară în Irak 
 
Armata germană a anunţat miercuri că şi-a suspendat până la noi ordine exerciţiile de instruire militară în Irak, pe fondul tensiunilor regionale în creştere şi al riscurilor generate de această situaţie pe teritoriul irakian, informează dpa, AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
 
„Bundeswehr-ul şi-a suspendat instrucţia“, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării german, Jens Flosdorff, răspunzând la o întrebare privind atitudinea Germaniei faţă de Irak în contextul tensiunilor cu Iranul în regiune. El s-a referit la o „vigilenţă sporită“ a armatei germane în această ţară, fără să excludă ca exerciţiile de instrucţie să se poată relua „în zilele următoare“.
     
SUA a trimist o armadă în coasta Iranului
 
Tensiunile dintre Statele Unite şi Iran continuă să escaladeze pe tema controverselor legate de programul nuclear al Teheranului. SUA au anunţat la începutul lunii mai desfăşurarea în Golf a portavionului ''USS Lincoln'' şi a unor bombardiere B-52. De asemenea, Washingtonul a mai anunţat trimiterea unei nave de război pentru transport vehicule, în special amfibii, şi a unei baterii de rachete Patriot care urmează să se alăture portavionului „USS Lincoln“ şi grupului său de luptă. 
 
Washingtonul dublează astfel  miza în demonstraţia sa de forţă în faţa Iranului, trimiţând mai multe arme în regiune. Potrivit Pentagonului, acţiunea este una defensivă şi vine „ca reacţie la indicii privind o intensificare a pregătirilor iraniene pentru a lansa operaţiuni ofensive împotriva forţelor şi intereselor” americane. „Dorim un acord mai bun, nu un război cu Iranul”, susţine reprezentantul special al Administraţiei Trump, Brian Hook, explicând că se doreşte împiedicarea Teheranului de a dezvolta arma nucleară, în condiţiile în care ţara „este principalul sponsor al terorismului în lume”.
 
 În replică, preşedintele iranian, Hassan Rohani, reclamă că „presiunea din partea inamicilor este un război fără precedent în istoria” ţării, iar liderul Gardienilor Revoluţiei din Iran vorbeşte despre „un război psihologic” în regiune şi refuză să poarte discuţii cu Washingtonul.  Dar „mobilizările puternice atât ale Statelor Unite, cât şi ale Iranului ar putea duce la declanşarea unui conflict din greşeală”.
 
Autorităţile de la Kremlin au declarat că sunt îngrijorate în legătură cu escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite şi Iran, acuzând Washingtonul că „provoacă” regimul de la Teheran, în pofida asigurărilor oferite de Secretarul de Stat american Mike Pompeo la Soci, cu o zi înainte.
 
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care şi-a exprimat şi anterior scepticismul cu privire la dialogul politic dintre SUA şi Federaţia Rusă, a declarat astăzi că, în pofida asigurărilor oferite de Secretarul de Stat american Mike Pompeo la Soci cu o zi înainte, tensiunile privind criza din Golf continuă să crească.
 
„Constatăm că escaladarea tensiunilor pe această temă continuă”, a declarat acesta. Întrebat despre asigurările oferite de Mike Pompeo la Soci, Peskov a precizat: „Se poate vorbi cu greu de asigurări: situaţia este evidentă: continuă escaladarea crizei”.
 
Spania retrage o navă de război dintr-un grup naval al SUA, pentru a evita „un conflict involuntar” cu Iranul
 
Spania, aliat european al SUA a decis să retragă o navă de război dintr-un grup militar operaţional american (CSG - carrier strike group), detaşat pentru a preveni un posibil atac al Iranului asupra intereselor Statelor Unite în regiune.
 
Fregata spaniolă Mendez Nunez şi cei 215 marinari au fost retraşi din grupul care însoţeşte portavionul USS Abraham Lincoln, o forţă navală formată dintr-un portavion clasa Nimitz, un crucişător clasa Ticonderoga, patru distrugătoare clasa Arleigh Burke şi mai multe nave de asistenţă.
 
Marţi, ministrul Apărării spaniol a declarat că ţara sa a decis măsura retragerii navei de război deoarece noua misiune nu respectă acordul iniţial. „Guvernul american a luat o decizie în afara cadrului discutat şi a ceea ce a convenit cu marina spaniolă”, a declarat Margarita Robles, pentru agenţia Reuters, citată de businessinsider.com.
 
Incidentele din ultimele zile cresc temerile de război
 
Succesiunea incidentelor de duminică, din Emiratele Arabe Unite sau din Arabia Saudită, cresc temerile faţă de declanşarea accidentală a unui război între SUA şi Iran. "Presiunea maximă" impusă de Donald Trump împotriva Iranului se reflectă în primul rând, în momentul de faţă, prin "tensiune maximă", potrivit lui Colin Kahl, fostul consilier pentru securitatea naţională a fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden. 
Această incertitudine alimentează temerile legate de escaladare, aşa cum a fost demonstrat de o serie de incidente: "acte de sabotaj" împotriva a patru nave comerciale, inclusiv două petroliere saudite, în portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite, duminică 12 mai, precum şi atacurile cu drone împotriva unei a două conducte de petrol din Arabia Saudită, marţi, 14.
 
Cine se află în spatele acestor atacuri? 
 
În ceeea ce priveşte incidentele din Fujairah, deocamdată nu au fost revendicate, iar Ryadul sau Abu Dhabi nu au făcut nici un fel de acuzaţii. Emiratele Arabe Unite au promis o anchetă "profesionistă" şi transparentă.
 
Întrebat despre un posibilă implicare iraniană, reprezentantul SUA pentru Iran, Brian Hook, nu a dorit să comenteze, spunând doar că autorităţile SUA vor acorda asistenţă anchetatorilor, la cererea Emiratelor Unite.  Dacă atacul cu drone asupra instalaţiilor petroliere din Arabia Saudită a fost revendicat de rebelii houthi din Yemen, actele de sabotaj nu au fost revendicate şi deocamdată nu s-a dovedit că arexista o legătură între ele.
 
Consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton a acuzat Teheranul că se află în spatele atacului celor două petroliere saudite. Potrivit unor funcţionari americani citaţi de presă, estimările preliminare ale forţelor armate americane ar indica că explozibilul folosit împotriva navelor saudite ar fi iranian. Navele au fost sabotate în apele teritoriale ale Emiratelor Arabe Unite şi chiar Emiratele le-au cerut Statelor Unite să asiste ancheta.
 
Arabia Saudită a numit "atacul terorist" împotriva a două petroliere din apropierea apelor teritoriale ale Emiratelor Arabe Unite, o ameninţare la adresa siguranţei maritime, spunând că reflectă slaba securitate regională şi internaţională.
 
Într-o declaraţie, cabinetul saudit a declarat că este "responsabilitatea comună a comunităţii internaţionale de a menţine securitatea maritimă şi securitatea petrolierelor în anticiparea oricăror efecte asupra pieţelor energetice şi a pericolului asupra economiei mondiale".
 
Cabinetul Arabiei Saudite a declarat că operaţiunile de sabotaj împotriva a două staţii de pompare  petrolului din East-West au vizat, marţi, nu numai regatul, ci şi securitatea aprovizionării cu petrol la nivel mondial şi economia mondială, a informat Agenţia Saudită de presă.
 
Cabinetul, după o întâlnire condusă de regele Salman din Arabia Saudită, a subliniat într-o declaraţie "importanţa de a se opune tuturor organizaţiilor teroriste care efectuează astfel de acte de sabotaj, inclusiv militiilor Houthi susţinute de Iran". 
 
Cât de important este acest port?
 
Portul Fujairah este singurul terminal din Emiratele Arabe Unite situat pe coasta Mării Arabiei, care ocoleşte strâmtoarea Ormuz, prin care trec majoritatea exporturilor de petrol din Golf. În mai multe rânduri, Iranul a ameninţat că va închide strâmtoarea strategică, crucială pentru navigaţia globală şi comerţul cu petrol, în cazul confruntării cu Statele Unite. Potrivit Agenţiei Statelor Unite pentru Energie (AIE), 35% din petrolul care tranzitează marea trece prin Strâmtoarea Oormuz. 
 
Una dintre marile întreruperi ale transportului de petrol din această regiune datează din 1984 în timpul conflictului Iran-Irak (1980-1988), aşa-numita faze de "război al petrolierelor". Mai mult de 500 de nave au fost distruse sau deteriorate atunci. În iulie 1988, un Airbus A-300 al companiei Iran Air, care făcea legătura Bandar-Abbas-Dubai (Emiratele Arabe Unite), a fost doborât de două rachete trase de pe o fregată americană care patrula strâmtoarea. 290 de persoane au fost ucise. 
 
Echipajul de pe nava  USS Vincennes a pretins că a confundat  Airbus-ul cu un avion de luptă iranian cu intenţii ostile. Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a declarat că actele de sabotaj din zona Golfului Persic au rolul de a conduce la izbucnirea unui conflict militar. Atacurile care au vizat petroliere în largul coastelor Arabiei Saudite au rolul declanşării unui conflict, a afirmat Mohammad Javad Zarif. Ministrul iranian de Externe se afla la New Delhi, unde a discutat inclusiv despre „activităţile suspecte şi despre actele de sabotaj din regiune”. Arabia Saudită, principalul inamic al Iranului, susţine că două petroliere au fost vizate de acte de sabotaj în largul Emiratelor Arabe Unite. Incidentul s-a produs exact după ce Statele Unite avertizaseră că „Iranul sau grupuri intermediare” ar putea perturba traficul maritim în Golful Persic după impunerea de noi sancţiuni americane în contexul retragerii Washingtonului din Acordul atomic internaţional.
 
Ce şanse are Iranul în faţa SUA
 
 
Administraţia de la Teheran este pregătită pentru orice scenariu, de la confruntare directă la rezolvare diplomatică, dar Statele Unite nu îşi permit încă un război în Orientul Mijlociu, a declarat un oficial iranian de rang înalt.
 
O eventuală confruntare între Iran şi Statele Unite în Golf, având în vedere dezechilibrul forţelor, ar fi ca un război pe mare, dar trebuie ţinut cont de mediul complex al strâmtorii Ormuz, spun experţii.
 
Pe de o parte, hiperputerea americană, reprezentată de Flota a V-a cu baza în Bahrain, şi cu prezenţă în mai multe ţări din regiune, portavioane, ajutaţi de aliaţii saudiţi şi israelieni. Pe de altă parte, un Iran izolat, slăbit de ani de sancţiuni şi mijloace militare limitate, vedete rapide, puitoare de mine (nave destinate să lanseze mine marine) rachete de coastă şi vârful de lance alcătuit din Gardienii Revoluţiei .
 
Un posibil conflict nu ar fi "un război naval în sensul strict al termenului, nu ar exista nici o confruntare pe mare a unor forţe comparabile", spune James Holmes, de la Colegiul de război naval pentru revista  americană "Interest National".
 
 „Este evident că mijloacele militare iraniene nu pot contrabalansa armada americană (portavion şi grupul său de luptă), spune Jean-Sylvestre Mongrenier de la Institutul franco-belgian Thomas More , dar pot provoca pierderi şi costuri semnificative echipamentelor americane foarte scumpe.
 
"De la revoluţia din 1979 şi de la războiul dintre Iran şi Irak, autorităţile iraniene au testat şi dezvoltat noi strategii care vizează asigurarea unei victorii parţiale, chiar incerte, dar în esenţă psihologice", spun strategii de la centrul de studii postuniversitare a Marinei franceză.  
 
Plasare de mine
 
"Modurile de acţiune ale Iranului includ plasarea de minele în strâmtoarea Hormuz, hărţuirea unităţilor navale americane de către vedetele rapide (înarmate cu lansatoare de rachete şi rachete cu rază scurtă de acţiune), precum şi utilizarea rachetelor anti-navă sol-mare", explică Mongrenier.
 
Cu alte cuvinte, există riscul ca iranienii să provoace daune materialelor imortante forţelor americane. Răspunsul la această ameninţare, numită "negarea accesului", este una dintre provocările esenţiale pentru navele cu tehnologie ultramodernă.
 
Mediul particular al strâmtorii Hormuz ar juca, de asemenea, un rol major. Forţele iraniene "îşi vor concentra puterea de foc asimetric în punctul cel mai îngust al strâmtorii, unde trecerea inamicului este cunoscută în avans, ţintirea uşoară şi fuga dificilă", spune Holmes.
 
"Aşa că nu faceţi greşeala de a compara forţele şi de a concluziona că marina americană va zdrobi forţele iraniene numai prin prisma numărului de nave, avioane şi armament. Doar o parte din forţele navale americane se vor confrunta cu forţele iraniene, nu numai maritime, dar şi de  coastă ", mai spune acesta.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: