Ungaria, cu gândul la răposatul Imperiu Austro-Ungar, vrea să controleze Trimarium prin grupul de la Visegrad. Un interviu cu politicianul maghiar Zsolt Németh
0
Trimarium este un proiect strategic iniţiat de Polonia, lansat oficial la Dubrovnik în August 2016, care a cuprins de la început 12 state: Grupul de la Visegrad, Statele Baltice, Austria, Slovenia, Croaţia, România şi Bulgaria. Cu ocazia unui interviu din 25 Iulie a.c., politicianul maghiar Zsolt Németh a nuanţat perspectiva Ungariei faţă de proiectul Trimarium: restabilirea vechii cooperări din Centrul Ruropei din timpul Monarhiei Austro-Ungare.
În urmă cu un an, în cercurile poloneze se vehicula ideea că iniţiativa Trimarium ar putea eclipsa Grupul de la Visegrad. Dintre opiniile diverse faţă de oportunitatea acestei iniţiative, ne-a atras atenţia poziţia unui politician ceh din Ministerul de Externe de la Praga, care declara că această iniţiativă Trimarium are origini în ideea neo-imperială din secolul al XX-lea.
În 25 Iulie a.c., în timpul Universităţii Maghiare de Vară de la Băile Tuşnad (Tusványos 2018), cu ocazia unui interviu pe care mi l-a acordat cu amabilitate Zsolt Németh, am aflat punctul de vedere al politicienilor maghiari faţă de proiectul Trimarium.
Zsolt Németh este preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei şi este, alături de vicepremierul Zsolt Semjén, mâna dreaptă a premierului Viktor Orbán. Are un rol cheie în definirea şi implementarea strategiei de politică externă a Ungariei faţă de ţările din Europa Centrală.
Interviul, care poate fi citit mai jos, atât în traducerea în limba română, cât şi în original, în limba engleză, l-am solicitat după ce Zsolt Németh a declarat cu ocazia deschiderii Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad că Uniunea Europeană trebuie să dea un răspuns corect referitor la Tratatul de la Trianon. Presa a prezentat atunci subiectul respectiv, comentat cu multă abilitate diplomatică de politicianul român Mihai Răzvan Ungureanu: „UE nu a fost construită pentru a răzbuna o istorie demult trecută şi, sigur, pentru toate naţiunile europene, traumatică“.
Zsolt Németh şi-a manifestat regretul pentru destrămarea Imperiului Austro-Ungar la încheierea Primului Război Mondial, pe care o consideră o „mare greşeală“. Politicianul maghiar este conştient de greutatea afirmaţiei sale, pe care o accentuează: „Aceasta este o declaraţie de valoare, ştiu“.
Consideră că în fosta Monarhie Austro-Ungară era o ordine istorică, care a fost distrusă. Formatul interviului nu îmi permitea să dezvolt atunci, dar comentez aici: care era ordinea istorică din monarhia dualistă? Politica de asimilare forţată a naţionalităţilor din Ungaria, deşi ungurii erau mai puţini? Refuzul Parlamentului de la Budapesta de a acorda drept de vot universal de teamă ca românii să nu aibă mai mulţi parlamentari? Ar fi multe de comentat faţă de „ordinea istorică“ a Imperiului Austro-Ungar pe care o regretă politicienii maghiari, care văd problema doar din perspectiva lor.
Zsolt Németh susţine că Uniunea Europeană este, în primul rând, un proiect de pace şi această caracteristică a sa trebuie accentuată, mai ales în rândul tinerei generaţii.
Tratatul de pace de la Trianon (4 Iunie 1920) a creat probleme care, după 100 de ani, sunt încă actuale. Problema minorităţii maghiare nu este, consideră politicianul maghiar, soluţionată.
Cooperarea ţărilor din Centrul Europei este o restabilire a cooperării din perioada Monarhiei Austro-Ungare
Prin cooperarea regională a ţărilor din Europa Centrală, politicianul maghiar consideră că se poate restabili „un fel de cooperare care a existat în perioada monarhiei austro-ungare, deoarece, în Monarhia Austro-Ungară, Europa Centrală multi-lingvistică exista în realitate şi asta e speranţa noastră când vorbim despre Europa Centrală“.
Oare doar multilingvismul din Imperiul Austro-Ungar constituie speranţa politicianului maghiar? Probabil că a uitat sau nu a învăţat la lecţiile de istorie din şcoală că multilingvismul invocat de el la 100 de ani distanţă însemna de fapt folosirea exclusivă a limbii maghiare în administraţie în Ungaria, în cadrul dublei monarhii.
Dimensiunea „restabilirii“ cooperării din perioada Imperiului Austro-Ungar este relevată de interpretarea pe care o dă politicianul maghiar sensului proiectului Trimarium. Deşi România a aderat de la început acestei iniţiative poloneze, politicianul maghiar consideră că România ezită să se alăture proiectului. Nu ştiu la ce ezitări se referă Zsolt Németh, pentru că nu a detaliat.
Grupul de la Visegrad este inima şi energia în Trimarium
În schimb, Zsolt Németh consideră că grupul de la Visegrad poate fi „inima cooperării central-europene“, „energia“ unei Europe Centrale lărgite, care să includă Croaţia şi România.
L-am întrebat direct dacă România şi Croaţia vor fi invitate în grupul de la Visegrad. Întrebarea mea era determinată de unele speculaţii din ultima perioadă despre o posibilă aderare a României la V4. Răspunsul lui Zsolt Németh a fost ferm: NU, adică nu este de acord cu o aderare a României şi Croaţiei în V4, ci doar cu o integrare practică, determinată de Trimarium. Grupul de la Visegrad este considerat de el ca un cerc interior al Trimarium, grup care este deja operaţional. El speră ca Trimarium să preia treptat funcţiile importante ale cooperării grupului de la Visegrad: „În cazul în care modelul de lucru al Trimarium funcţionează, atunci V4 treptat poate pierde din importanţa sa, iar Trimarium poate câştiga mai multă relevanţă. Aşa vedem aceasta“.
Viziunea lui Zsolt Németh asupra proiectului de cooperare Central-Europeană, Trimarium, confirmă temerile exprimate de un politician ceh anul trecut despre originea neo-imperială a acestei iniţiative. Un lucru este evident: pentru politicienii maghiari, atât Grupul de la Visegrad, cât şi Trimarium sunt văzute doar ca proiecte prin care s-ar putea restabili, într-o formă sau alta, vechiul Imperiu Austro-Ungar, în care, desigur, Ungaria ar avea un rol de lider în Centrul Europei.
Deşi componenta geostrategică a iniţiativei Trimarium a stat la baza lansării acestui proiect de către Polonia, Zsolt Németh nu a făcut nicio referire la aceasta. Totodată, politicianul maghiar limitează Trimarium doar la Ţările Grupului de la Visegrad plus Croaţia şi România, deşi iniţiativa poloneză este mult mai largă.
Publicăm mai jos textul interviului din 25 Iulie 2018, atât în traducere în limba română, cât şi textul original, în limba engleză, pentru conformitate.
Traducerea interviului în limba română:
Marius Diaconescu: Domnule Németh Zsolt, la sfârşitul discursului dvs. de astăzi, aţi spus ceva de genul acesta: dacă acest proiect european nu ar putea da un răspuns corect referitor la Tratatul de la Trianon, nu putem vorbi despre Uniunea Europeană. Şi, la final, aţi spus că există aceste probleme din cauza acestui trecut istoric, a acestei tradiţii istorice. Puteţi să-mi spuneţi mai mult, ce aşteptaţi de la România, de la alte state, de la Uniunea Europeană? Cum înţelegeţi poziţia ţărilor europene faţă de tradiţia Trianon-ului şi, bineînţeles, despre problemele maghiare în Europa Centrală?
Németh Zsolt: Ştiţi că esenţa acestor afirmaţii este că eu cred că, în istoria europeană, a fost o mare greşeală să fie distrusă monarhia Austro-Ungariei? Aceasta este o declaraţie de valoare. Aceasta este o declaraţie de valoare, ştiu. Dar asta a fost, asta se întoarce la istorie, este adevărat. Dar, în secolul al XX-lea, ţările din Europa Centrală se luptă una cu cealaltă şi noi am devenit perdanţi, cu toţii, în Europa Centrală. Am avut o ordine, o ordine istorică, care a fost distrusă, dar nu am putut găsi calea de scăpare după Primul Război Mondial până acum. Iar Uniunea Europeană este răspunsul nostru principal la această întrebare, iar acest lucru nu este unic, pentru că acesta a fost şi răspunsul la conflictul franco-german.
Deci, aici idealul UE ca proiect de pace devine relevant şi ar trebui să înţelegem cu toţii aceasta şi, din păcate, noi nu înţelegem că generaţia tânără nu simte relevanţa caracterului de pace al proiectului Uniunii Europene pentru coexistenţa noastră, pentru viaţa noastră. De aceea vorbim despre diferite aspecte ale UE, importante pentru noi: euro, migraţie, dezvoltare, asistenţă pentru dezvoltare. Dacă întrebaţi despre ce este UE, majoritatea tinerilor răspund la acest tip de întrebare, însă însăşi faptul că acesta este un proiect de pace se estompează şi cred că acest rol al UE trebuie înţeles şi menţinut în mod continuu în minte, pentru că dacă vom aborda UE din acest punct de vedere, angajamentul nostru în a obţine înţelegerea Europei va fi mai profund.
Şi în interiorul acesteia, ţările din Europa Centrală cred că sunt mai conştiente. Ele sunt încă mult mai reactive faţă de acest aspect. De ce? Deoarece războiul şi realitatea problemelor provenite de la Trianon, din secolul al XX-lea, mai sunt încă vii. Credem că maghiarii, problema minorităţii maghiare nu este încă soluţionată. Şi după 100 de ani nu este încă soluţionată.
Iar acum, când avem în faţă iniţiativa Minority Safe Pack, care este o iniţiativă cetăţenească pentru UE, care ia în serios acest aspect, avem speranţa că probabil va funcţiona, şi, precum Consiliul Europei la începutul anilor 90 a putut adopta carta lingvistică şi convenţia-cadru a minorităţilor, UE va ajunge la un fel de înţelegere faţă de aceeaşi problemă.
În acest sens, ţările din Europa Centrală vor putea, probabil, să radieze astfel de idei spre Europa. Şi prin cooperarea regională pot face mai mult, pot restabili un fel de cooperare care a existat în perioada monarhiei austro-ungare, deoarece, în Monarhia Austro-Ungară, Europa Centrală multi-lingvistică exista în realitate şi asta e speranţa noastră când vorbim despre Europa Centrală.
Trimarium-ul, iniţiativa celor trei mări, acest tip de dimensiune organizaţională a cooperării în Europa Centrală va fi stabilit. Acum, România pentru noi este un semn de întrebare, deoarece vedem că polonezii susţin, cehoslovacii susţin, Ungaria susţine. Dar unde sunt românii? Românii sunt încă puţin ezitanţi cu această Europă Centrală despre care vorbim. Şi sper că răspunsul va fi pozitiv, deoarece întreg proiectul are nevoie de România. Visegrad este bun, Visegrad este inima cooperării central-europene, este energia, dar o Europă Centrală mai largă, o strategie elaborată de Polonia în Trimarium, a inclus România, a inclus Croaţia. Şi această Mare Europă Centrală, care este cu aceste ţări, inclusiv cele menţionate, România şi Croaţia, cred că poate să fie o valoare adăugată pentru cooperarea regională şi pentru perspectiva europeană.
Marius Diaconescu: Pot înţelege că invitaţi România şi Croaţia să devină membre ale grupului de la Vişegrad?
Németh Zsolt: Nu direct, dar practic da. Nu direct, pentru că nu cred că ar trebui extins V4. Este bine că avem un cerc interior pentru că este operaţional, dar nu m-ar deranja, aş fi bucuros dacă treptat iniţiativa celor trei mări va prelua funcţiile importante ale cooperării de la Vişegrad. Deci nu rămânem la V4. În cazul în care modelul de lucru al Trimarium funcţionează, atunci V4 treptat poate pierde din importanţa sa, iar Trimarium poate câştiga mai multă relevanţă. Aşa vedem aceasta.
The interview with Németh Zsolt (25.07.2018, Băile Tuşnad)
Marius Diaconescu: Mr. Németh Zsolt, at the end of your speech today you told something like this: if this European project could not give a correct answer regarding the Trianon treaty, we can not speak about the European Union. And, at the end, you told that: there are these problems because of this historical background, historical tradition. Can you tell me more, what are you waiting for from Romania, from other states, from European Union? How do you understand the position of the European countries to the Trianon tradition, and of course, about the Hungarian problems in Central Europe?
Németh Zsolt: Do you know the heart of these sentences that I believe that in the European history it was a big mistake to destroy the Austro-Hungary monarchy? This is a value statement. This is a value statement, I know. But this was, this is going back to history, true. But in the twentieth century, the Central European countries are struggling with each other and we became loser, all of us in Central Europe. We had an order, a historical order, this was destroyed, but we couldn’t find the way out after the First World War until now. And the European Union is our main answer to this question and this is not unique, because that was the answer for the Franco-German conflict as well.
So, that’s where the ideal that EU is a peace project is becoming relevant and we should all we understand that, and, unfortunately, we don’t understand the younger generation don’t feel what is the relevance of the peace project character of the European Union for our coexistence, for our life. And that’s why we talk about different aspects of the EU, important to us: euro, migration, development, development assistance. If you are asking what is the EU about, most of the young people answer this kind of question, but the very fact that it is a peace project is fading away and I believe that this role of the EU should be understood and continuously kept in mind, because if we approach from this angle to the EU our commitment in understanding of Europe is going to be deeper.
And inside this, the Central European countries I think are more conscious. They are still much more reactive to this dimension. Why? Because the war and the reality of problems stemming from Trianon, from the twentieth century are still more lively. We believe the Hungarians, the Hungarian minority problem is still not settled, and after 100 years it is still not settled.
And now when we are facing the Minority Safe Pack initiative, that is able an initiative, a civic initiative to the EU, that takes this seriously, we have the hope that probably it will work and, like the Council of Europe in the beginning of the nineties was able to adopt the language charter, the framework convention of minorities, the EU comes to some kind of understanding to the same problem.
And the Central European countries in this respect probably will be able to radiate this kind of ideas to Europe. And through the regional cooperation, they can do more, they can re-establish some kind of cooperation that existed in the period of the Austro-Hungarian Monarchy because in the Austro-Hungarian Monarchy the multi-lingual Central Europe was existing in reality and that’s the hope when we talk about Central Europe.
The Trimarium, the three seas initiative, that this kind of organizational dimension of the Central European cooperation will be established. Now, Romania for us is a question mark because we see that the Polish are behind, Czechoslovaks are behind, Hungary is behind. But where are the Romanians? The Romanians are still a bit hesitant with this Central Europe, what we are talking about. And I hope that the answer will be positive because the whole project needs Romania. Visegrad is good, Visegrad is the heart of the Central European cooperation, the energy, but a broader Central Europe which was developed as a strategy by Poland in the Trimarium, included Romania, included Croatia. And this Grand Central Europe is, with these countries, including the mentioned ones, Romania and Croatia, I believe may be an added value for the regional cooperation and for the European perspective as well.
Marius Diaconescu: May I understand that you invite Romania and Croatia to become members of the Visegrad group?
Németh Zsolt: Not directly, but practically yes. Not directly because I don’t think that V4 should extend. It’s good that we have got an inner circle, because it is operational, but I wouldn’t mind, I would be glad if gradually three seas initiative would take over major functions of the Visegrad cooperation. So we don’t stick to V4. If there is a working model of Trimarium, then gradually V4 may lose from its importance and Trimarium may gain more relevance. That is how we look at it.
Se încarcă comentariile...
