UE răspunde crizei migranţilor din Grecia: România participă la implementarea proiectului

Am relatat pe larg despre conţinutul acordului la care s-a ajuns între UE şi Turcia în privinţa migranţilor. Dar nimic nu s-a spus în România despre ampla schemă imaginată pentru a fi implementată, începând de ieri, pentru returnarea migranţilor ilegali din Grecia înspre Turcia, aspect esenţial în ceea ce înseamnă, cel puţin teoretic, operaţiunea de închidere a rutei principale de acces înspre Europa şi de securizare a graniţelor greceşti.

Schema europeană

Este una de mare amploare căci, fireşte, implementarea Acordului UE-Turcia necesită eforturi logistice mai mult decât considerabile, motiv pentru care Statele Membre au decis, la Summit-ul de săptămâna trecută, să ofere imediat Greciei o mare parte din mijloacele necesare, inclusiv gărzi de frotieră, experţi în domeniul azilului şi interpreţi.

Din punctul de vedere al Comisiei Europene, necesarul în termeni de urgenţă pentru Grecia ar fi următorul:

- pentru procesul acordării de azil: 200 de persoane din administraţia greacă, specialişti în domeniul problemelor legate de acordarea azilului, plus încă 400 de experţi proveniţi din Statele Membre reuniţi prin intermediul EASO (European Asylum Support Office), alături de care vor lucra 400 de interpreţi.

- pentru asigurarea proceurilor de apel la deciziile autorităţilor greceşti privind refuzul acordării statutul de azilant:  vor fi formate 10 Comitete de Apel cu câte 30 de membri din Grecia precum şi cu 30 de judecători din ţări membre UE care posedă o expertiză în legislaţia privind acordarea azilului plus 30 de interpreţi.

- pentru procesul de întoarcere în Turcia: 25 de ofiţeri greci plus 250 de poliţişti greci şi 50 de experţi trimişi de FRONTEX, plus 1500 de poliţişti sosiţi pe baza unor acorduri de cooperare bilaterală între poliţiile naţionale (costuri acoperite de FRONTEX)

- pentru domeniul asigurării securităţii: personal specializat (1000 de persoane) plus material şi echipamente militare.

- asigurarea transportului: operaţiuni de întoarcere a migranţilor aflaţi pe insulele greceşti: 8 nave FRONTEX cu o capacitate, fiecare, de  300-400 pasageri şi 28 de autobuze

- spaţii de cazare: 20.000 pe termen scurt pe insule (din care există 6000), plus, pentru nevoi administrative, 190 de containere, dintre care 130 pentru personalul de teren EASO

România va contribui la efortul european de gestionare a fluxului de migranţi din Grecia cu 60 de poliţişti de frontieră, 10 experţi în domeniul procedurilor de azil, 6 mijloace auto, două nave de patrulare maritimă şi mijloace logistice reprezentând 50 de corturi şi containere, precizează MAI.

Toate aceste capabilităţi vor putea fi operaţionale în misiunea din Grecia începând de săptămâna viitoare. Pentru coordonarea acestei misiuni internaţionale s-a înfiinţat în Atena, la Ministerul Apărării Elen, o celulă de coordonare.

Din analiza efectuată a rezultat că România a prezentat cea mai consistentă ofertă de sprijin, după cele ale Franţei şi Germaniei.

România, prin Ministerul Afacerilor Interne, este deja prezentă în misiunile FRONTEX cu 72 de poliţişti de frontieră, 10 autospeciale, o navă de tip OPV — Ştefan cel Mare şi un elicopter al Inspectoratului General pentru Aviaţie, fiind al doilea contributor după Germania.

(ÎSursa : AGERPRES)

Întreaga acţiune va fi coordonată de Maarten Verwey, Director General al Serviciului Cmisiei Europene pentru sprijinirea reformelor), având la dispoziţie « resurse semnificative » din partea diverselor servicii ale CE (mai ales din partea DG HOME) ca şi din partea diferitelor agenţii specializate (FRONTEX< EASO şi Europol). Există o estimare iniţială a costului de funcţionare a schemei europene ca implică, cel puţin în acest stadiu iniţial, 4000 de persoane (dintre care 2400 trebuie să sosească cât mai rapid posibil). Se anunţă că implementarea practică a Acordului UE-Turcia va cere aproximativ 280 milioane Euro doar pentru primele 6 luni...

Operaţiuni pe cât de amplă, pe atât de dificilă şi cu perspective incerte, din moment ce încă nu se ştiu care va fi, în teren, capacitatea reală a autorităţilor de « goli » imediat centrele actuale de triere şi găzduire temporară (hot spots) de pe insulele Lesbos, Chios, Samos, Leros şi Kos, cele unde trebuie să fie instalate facilităţile administrative pentru trierea noilor veniţi (ceea ce ar fi trebuit să fie stadiu operaţional demarat de azi, de la orele 0.00). Pentru a avea o idee despre dimensiunea operaţiunii, să menţionăm, spre exemplu, cp pe insula Lesbos se află 4.256 de migranţi, iar pe insula Chios 2735.  Operaţiunea de golire a centrelor deja existente se va face în direcţia unor noi locaţii denumite « accomodation centers » organizate de armata greacă şi, deoarece portul Pireu este suprasaturat de prezenţa a 4200 de refugiaţi,, refugiaţii care provin de pe insule vor fi transportaţi către porturile Skaramangas, Volos şi Kavala.

Iată tabloul complet, la mijloc de martie 2016, al prezenţei migranţilor în Grecia:

Context în care, vorbind despre cei aflaţi deja în Grecia, este foarte important de reamintit angajamentul Statelor Membre de a accelera procesul de relocare a acestora, 6.000 urmând să fie trimişi din Grecia în alte state UE în următoarea lună şi cel puţin alţi 20.000 până la mijlocul lunii mai 2016.

Cât timp va trece până să vedem primele rapoarte din teren care să arate care este succesul operaţiunii europene? Cele mai optimiste surse vorbesc despre una sau două săptămâni, alţii emit dubii serioase asupra posibilităţii de implantare a uni plan pe care-l caracterizează drept „ilegal“ şi contrazicând valorile prezentate drept fundamentale ale drepturilor omului.

Întrebarea care ne interesează direct, reluată acum în câteva rapoarte confidenţiale ale unor unităţi specializate de culegere şi prelucrare de informaţii, este legată de perspectiva revitalizării, în acest context, a unor rute secundare de migraţie, două dintre ele prin Marea Neagră. Vom reveni pe larg asupra acestui subiect.