Considerând că atacul constituie cea mai bună apărare, premierul ungar Viktor Orban a atacat deja preventiv Uniunea Europeană pentru posibile critici la adresa noii sale legi privind starea de urgenţă. Într-un interviu acordat unui post de radio, el a declarat luni dimineaţă: "Le-am comunicat clar cârcotaşilor din Uniunea Europeană că acestea nu sunt vremuri optime pentru a ieşi în evidenţă cu tot felul de chestiuni de ordin juridic şi a face pe deştepţii." După depăşirea crizei va fi timp suficient pentru discuţii, a mai adăugat el. "Dacă oricum nu ne pot ajuta - şi asta nu pot în niciun caz - atunci măcar să nu împiedice Ungaria să se apere", a conchis şeful guvernului de la Budapesta.

Comisia Europeană a răspuns la obiect acestor afirmaţii polemice. Ajutăm cât este posibil, a declarat purtătorul de cuvânt Eric Mamer, de aceea Ungaria are acces la noul fond special pentru investiţii în vremuri de corona, dotat cu cinci miliarde de euro, pentru a-şi îmbunătăţi, de pildă, sistemul sanitar. În afară de asta, guvernul de la Budapesta, care este cel mai mare beneficiar net de fonduri europene, încasează anual sume de miliarde de la Bruxelles. 

Critici din toate părţile 

Într-adevăr, criticile nu au întârziat să apară. Şi acestea nu s-au făcut auzite doar la Bruxelles. Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a transmis de la Strasbourg avertismentul că statele membre ale UE trebuie să respecte esenţa principiilor democratice. O stare de urgenţă nelimitată şi necontrolatănu respectă această cerinţă. În plus, o dezbatere în mass media constituie un element central al unei ordini libere şi democratice, a mai adăugat Pejcinovic Buric.

Noua lege pedepseşte cu închisoarea răspândirea unor informaţii "neadevărate" despre coronavirus, inclusiv de către jurnalişti. De aceea există temerea că orice relatare care nu este pe placul guvernului va fi sancţionată sau chiar împiedicată de la apariţie. 

Puterea Parlamentului este momentan limitată 

Şi organizaţia pentru drepturi civice a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a protestat împotriva legii fiindcă nu este conformă standardelor internaţionale. Numeroase organizaţii civice şi de apărare a drepturilor omului din Europa s-au pronunţat împotriva legii privind starea de urgenţă în Ungaria, adoptată luni de Parlament.

Comisia de specialitate a Parlamentului European a avertizat că măsurile luate împotriva coronavirusului nu trebuie să afecteze drepturile fundamentale, statul de drept şi principiile democratice. De aceea Comisia Europeană ar trebui să verifice acum în ce măsură Ungaria îşi mai îndeplineşte obligaţiile ce decurg din tratatele europene. 

Prin procedura conform articolului 7, UE poate verifica dacă un stat membru respectă principiile statului de drept şi-l poate sancţiona retrăgându-i dreptul de vot. În plus, şi fondurile europene pentru acel stat pot fi reduse. Totuşi, procedura în cauză şi-a dovedit în trecut ineficienţa fiindcă decizia trebuie luată în unanimitate. Ungaria, împotriva căreia a fost demarată o astfel de procedură în 2018, şi Polonia, care este ameninţată cu o astfel de procedură, se pot sprijini reciproc în cadrul Consiliului European. 

Procedura demarată împotriva Ungariei cu doi ani în urmă este de facto suspendată. Noua preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, voia să repornească procedura, dar până acum nu s-a întâmplat nimic. În principiu, UE nu dispune de mijloace concrete împotriva voinţei lui Orban de a-şi asigura la Budapesta puteri sporite. 

Naţionalişti şi populişti din alte ţări s-ar putea simţi încurajaţi 

"Viktor Orban este un recidivist în materie de subminare a democraţiei", a declarat şeful socialiştilor europeni, Serghei Stanişev. Acum i-a reuşit un vis al său dintotdeauna, să aibă cât mai multă putere şi să fie cât mai puţin controlat. Orban a demonstrat mereu că nu este un om de încredere. El a atacat deja mass media, justiţia şi angajaţii. Acum a luat în vizor principiile fundamentale ale democraţiei, a afirmat Stanişev. 

Alţi europarlamentari social-democraţi se tem că legea privind starea de urgenţă pe termen nelimitat a lui Orban va fi imitată şi de alţii. Naţionalişti şi populişti din alte ţări s-ar putea simţi încurajaţi de acţiunea premierului ungar. Există relatări conform cărora preşedintele Consiliului European, Louis Michel, s-ar confrunta cu presiuni din partea ţărilor membre al Grupului de la Vişegrad, care-i cer să facă să eşueze procedurile de sancţionare a Ungariei şi Poloniei pentru încălcarea principiilor statului de drept.

Unii eurodeputaţi se îndoiesc oricum că în toiul crizei provocate de coronavirus Consiliul European va aborda această temă politică brizantă, lansându-se într-o dispută privind valorile democratice ale UE. De asemenea, există critici la adresa comportamentului ezitant al Comisiei Europene care, la fel ca şi Consiliul, nu avansează cu procedurile potrivit articolului 7, care pot duce la suspendarea unui stat membru dacă încalcă valorile fundamentale.

Temerile opoziţiei ungare

Şi reprezentanţi ai opoziţiei ungare din Parlamentul European, cum ar fi deputata Klara Dobrev (Coaliţia Democratică), se tem că Orban se foloseşte de prezenta criză pentru a-şi spori puterea. Legea privind starea de urgenţă nu se referă la criza generată de coronavirus, ci atestă ideea democraţiei iliberale care caracterizează politica lui Orban. În plus, potrivit lui Dobrev, premierul ungar are nevoie de un nou duşman fiindcă nu mai există migranţi.

Un grup transpartinic de eurodeputaţi, din care fac parte liberalul Guy Verhofstadt, precum şi reprezentanţi ai social-democraţilor, ecologiştilor şi formaţiunilor de stânga, solicită instituţiilor europene să apere democraţia în timpul pandemiei de coronavirus. Membrii acestui grup consideră că legea din Ungaria care îi permite lui Orban să guverneze de acum înainte, pe termen nelimitat, prin decrete, este un exemplu dintre cele mai periculoase de ameninţare la adresa democraţiei şi statului de drept.

Daniel Caspary, eurodeputat al Partidului Popular European, nu crede, în schimb, că legea din Ungaria ameninţă principiile fundamentale europene. El consideră că legea privind starea de urgenţă nu este gândită să-i confere puteri sporite premierului, ci mai degrabă este o încercare de a demonstra propriei populaţii capacitatea de acţiune a guvernului în toiul crizei provocate de coronavirus. Totuşi, Caspary s-a arătat îngrijorat de faptul că starea de urgenţă a fost declarată pe termen nelimitat, chiar dacă Parlamentul ungar îi poate pune capăt oricând. Partidul lui Orban, Fidesz, deţine în forul legislativ o majoritate de două treimi, astfel încât nu există practic posibilitatea încetării stării de urgenţă fără asentimentul premierului. În plus, sancţionarea dură a "relatărilor nepermise" despre coronavirus este, în opinia eurodeputatului, un răspuns greşit la o problemă îndreptăţită: răspândirea de fake news. 

Barbara Wesel - Deutsche Welle