Securitatea energetică, situaţia din Ucraina, datoria Greciei şi ameninţările teroriste, pe agenda liderilor UE

Liderii europeni, reuniţi joi şi vineri, la Bruxelles în cadrul summitului UE vor discuta despre energie, economie, situaţia din Ucraina, sancţiunile la adresa Rusiei, datoria Greciei dar şi ameninţările teroriste din Libia şi mai nou Tunisia. România este reprezentată de preşedintele Klaus Johannis.

Discuţiile pe tema energiei sunt implicit legate şi de tensiunile cu Rusia. Pentru cei mai mulţi dintre europeni devine limpede că o anumită independenţă faţă de importurile de gaz metan rus ar oferi o mai mare marjă de manevră diplomatică„celor 28“ şi în actualul context, când Rusia urmăreşte de fapt destabilizarea Ucrainei. Crearea unei Uniuni a energiei este însă o idee mai veche şi mereu amânată, precum cea de creare a unei apărări europene.

La actuala reuniune vor fi discutate propunerile Comisiei Europene legate de viitoarea configuraţie a independenţei energetice a Uniunii Europene. Liderii europeni vor susţine un plan dezvăluit de CE în februarie, care are cinci elemente: eficienţă energetică, pieţe integrate, decarbonizarea economiei, cercetare şi inovaţie, securitate energetică.

În plus, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a adăugat un alt subiect de discuţie şi anume transparenţa contractelor energetice. Obiectivul este împiedicarea statelor membre de a semna acorduri care contravin normelor UE şi vizează în special gigantul Gazprom, care a semnat câteva acorduri anti-UE cu state membre în ultimii ani.

Nu vor fi impuse noi sancţiuni împotriva Rusiei

Liderii europeni vor discuta şi despre Ucraina, examinând situaţia după tratatul Minsk 2 din februarie, notează EUObserver. La acest summit nu ar urma însă să fie decise noi sancţiuni împotriva Rusiei. În schimb, liderii europeni ar urma să susţină recomandarea franco-germană de condiţionare a ridicării sancţiunilor actuale de implementarea deplină a acordului Minsk 2, inclusiv monitorizarea de către OSCE a graniţei dintre Ucraina şi Rusia. 

În timp ce ţări precum Marea Britanie sau statele baltice vor ca Rusia să fie ameninţată cu noi măsuri, recomandarea va asigura o susţinere a politicii europene de către ţările mai prietenoase faţă de Moscova, precum Austria, Ungaria sau Grecia. „Nu văd nicio fractură între cei 28“ de membri, a declarat un alt diplomat UE. 

Plan de combatere a propagandei ruse 

Rusia va fi, de asemenea, în centrul unei discuţii a ceea ce diplomaţii numesc „o campanie sofisticată şi sistematică de dezinformare“. „Trebuie să recunoaştem amploarea acesteia şi să discutăm despre cum să o contracarăm“, a declarat un diplomat european. 

Înaltului reprezentant UE pentru Politică Externă, Federica Mogherini, i se va cere să pregătească pentru iunie „un plan de acţiune privind comunicarea strategică şi sprijinul pentru libertatea presei“, deşi consiliul a subliniat oficial că „responsabilitatea de a se adresa dezinformării este şi va rămâne în mâinile ţărilor membre“.

Grecia, „elefantul din cameră

Grecia va fi „elefantul din cameră“, potrivit unui diplomat dintr-o ţară care nu este membră a zonei euro. O întâlnire crucială va avea loc însă între premierul grec, Alexis Tsipras, şi câţiva lideri europeni influenţi. 

Tsipras se va întâlni joi seara cu cancelarul german Angela Merkel, cu preşedintele francez Francois Hollande şi cu preşedinţii Consiliului European, Comisiei şi Băncii Centrale Europene - Donald Tusk, Jean-Claude Juncker şi Mario Draghi. Preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, va participa de asemenea la reuniune. 

Cancelarul german Angela Merkel a declarat joi că nu există „'niciun motiv de a se da bătută“' în faţa provocării reprezentate pentru europeni de dificultăţile Greciei, fără să se aştepte însă la o soluţie în această săptămână, relatează AFP şi Reuters.

Cu câteva ore înainte de summitul european la Bruxelles, unde dosarul grec va avea un rol major, Angela Merkel a afirmat, într-o alocuţiune în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal german), că este „absolut clar că nimeni nu se poate aştepta la o soluţie în această seară“', nici luni, când îl va primi, pentru prima dată, pe premierul grec, Alexis Tsipras, la Berlin.

Dar „port toate discuţiile, cele de astăzi, cele de luni şi multe altele, cu ideea ca divergenţele de opinie să se poată transforma în convergenţă'“, a explicat Merkel, subliniind că „'Germania este gata să urmeze această cale“'.

„Lumea ne priveşte, sunt foarte conştientă de acest lucru şi, când ne gândim la ceea ce noi am realizat pe calea unităţii europene, nu văd niciun motiv să mă dau bătută în faţa a ceea ce ne aşteaptă astăzi, dimpotrivă“', a declarat Merkel în faţa deputaţilor.

Reiterând că Grecia are „o cale grea de parcurs“ şi insistând, ca şi până acum, asupra respectării de către Atena a angajamentelor luate, Angela Merkel s-a arătat, de asemenea, dispusă la dialog şi dornică de a lăsa în urmă disputa din ultimele săptămâni dintre Grecia şi Germania.

„Mă bucur de vizita sa“, a declarat Merkel referitor la vizita pe care o va face Tsipras luni la Berlin. „Vom avea timp de a vorbi detaliat“', a adăgat ea.

Potrivit Reuters, liderii din zona euro îi vor transmite joi Greciei că timpul trece pentru guvernul grec de stânga în ce priveşte aplicarea reformelor convenite pentru a evita o criză iminentă de lichidităţi ce ar putea forţa Atena să părăsească zona euro.

Tsipras a cerut o reuniune cu liderii din Germania, Franţa şi ai principalelor instituţii ale Uniunii Europene pe marginea summitului UE pentru a insista ca Atena să obţină o finanţare pe termen scurt pentru a se menţine pe linia de plutire.

„Îi voi repeta ceea ce i-am spus deja de două ori: Grecia trebuie să întreprindă reformele necesare. Grecia trebuie să se asigure că angajamentele luate faţă de Eurogrup în 2012 şi mai recent sunt respectate“', a declarat joi la postul de radio francez Europe 1 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Deşi Grecia nu se află în prim planul reuniunii, situaţia Atenei va fi discutată într-o reuniune separată, solicitată de premierul Alexis Tsipras, la care vor participa cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande.

Ameninţările teroriste dinspre Libia

„Cei 28“ vor mai discuta şi despre situaţia din Libia, unde mai multe ţări, în frunte cu Italia, ar dori să trimită o misiune de securitate. Acest fapt devine cu atât mai urgent cu cât atacul comis, miercuri, la Tunis are cu siguranţă un raport cu haosul din Libia, ţară vecină cu Tunisia şi cu care are în comun o graniţă de 480 de kilometri. Implantarea în Libia a Organizaţiei Statul Islamic ameninţă atât ţări precum Libia sau Algeria, dar şi întregul spaţiu mediteraneean.