Primii patru clasaţi în cursa pentru Palatul Elysee

Potrivit analiştilor, adevărata bătălie se dă duminică pentru locul al doilea, primul fiind aproape garantat lui Sarkozy Nicolas Sarkozy Are 52 de ani, fost ministru de interne

Potrivit analiştilor, adevărata bătălie se dă duminică pentru locul al doilea, primul fiind aproape garantat lui Sarkozy

Nicolas Sarkozy

Are 52 de ani, fost ministru de interne şi lider al Uniunii pentru Mişcare Populară (UMP), de centru-dreapta. Este în general văzut drept un politician care se descurcă bine în campanie. Promisiuni electorale: dreptul de a munci mai mult de 35 de ore pe săptămână şi desfiinţarea impozitelor şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru orele de muncă suplimentare; ajutoare pentru cei care doresc să îşi cumpere casele închiriate de la stat; promovarea energiei nucleare ca o sursă "curată" de energie; creşterea taxei pentru poluare, plătită de agenţii economici; simplificarea acordării subvenţiilor de la UE pentru fermieri şi racordarea la preţurile pieţei; reducerea impozitelor cu 4%; reducerea imigraţiei ilegale şi adoptarea unor politici care să îi favorizeze pe muncitorii calificaţi; înăsprirea pedepselor pentru infractorii tineri; reducerea costurilor în administraţia publică.

Segolène Royal

Este membru marcant al Partidului Socialist şi guvernatoarea regiunii Poitou Charentes, din vestul Franţei, şi are 53 de ani. Dacă va fi aleasă, va deveni prima femeie preşedinte din istoria Hexagonului. Are un program electoral în o sută de puncte, între care: creşterea salariului minim cu 250 de euro, până la 1.500 de euro; creşterea pensiilor cu cinci la sută; acordarea a 90% din salariul anual pentru cei concediaţi; organizarea unui nou referendum pentru tratatul european revizuit; impozite egale pentru toată zona euro; construirea a 1.200 de locuinţe sociale pe an; limitarea preţului chiri-ilor în sectorul privat; reducerea dependenţei de energia nucleară şi producerea a 20% din energie din surse ecologice până în 2020; reduceri de impozite pentru firmele care creează locuri de muncă; săptămâna de lucru de 35 de ore; tabere de educare în stil militar pentru infractorii tineri; o creştere economică de 2,5% pe an pentru următorii cinci ani.

François Bayrou

Este liderul unui mic partid de centru, Uniunea pentru Democraţie (UDF), şi fermier part-time. Are 55 de ani. Ar dori să fie "o punte între diviziunea preistorică dintre stânga şi dreapta". Punctele-cheie ale programului electoral: referendum pentru tratatul european revizuit; păstrarea Turciei în afara UE; dreptul legal la locuinţă pentru toţi francezii şi oferirea de locuinţe sociale tuturor celor care au nevoie; includerea obligatorie în toate proiectele de construcţii a unui procent de 25% de locuinţe sociale; menţinerea energiei nucleare; reducerea consumului de energie cu 25% până în 2020; reducerea deficitului public ca alternativă la reducerea impozitelor; păstrarea săptămânii de lucru de 35 de ore şi plata orelor suplimentare; reducerea imigrării ilegale; munca în beneficiul comunităţii ca pedeapsă pentru tinerii infractori; reduceri ale excepţiilor de impozitare a salariilor.

Jean-Marie Le Pen

Este preşedintele Frontului Naţional, partid de extremă dreapta. La 78 de ani, este a cincea oară când participă la alegerile prezidenţiale. În 2002, a şocat Franţa reuşind să îl bată în primul tur pe socialistul Lionel Jospin şi să intre în al doilea tur, alături de Jacques Chirac. Principala temă a campaniei este stoparea imigraţiei şi a procesului de integrare cu UE. Promite sistarea ajutorului social şi a dreptului la îngrijire medicală pentru imigranţi, scăderea impozitelor, construirea de închisori şi creşterea cheltuielilor militare. A fost etichetat drept neonazist, fascist, antisemit şi xenofob. În 1987, a declarat că "gazarea evreilor este numai un detaliu al istoriei", fapt pentru care i-a fost aplicată o amendă de 1,2 milioane de franci. În 2005 a spus că ocuparea Franţei de către Germania nazistă "nu a fost chiar inumană", iar în 2006, că echipa Franţei la Cupa Mondială are prea mulţi jucători de culoare şi nu reflectă societatea franceză.