Maia Sandu vrea să discute cu Vladimir Putin despre retragerea trupelor ruseşti din Transnistria

Maia Sandu FOTO Arhivă

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru publicaţia rusă „Kommersant” că vrea să abordeze chestiunea transnistreană în cursul unei întrevederi cu Vladimir Putin.

„Suntem interesaţi de o conversaţie pragmatică de fond” cu Rusia, a spus Maia Sandu într-un interviu acordat pentru „Kommersant”.

„Avem o agendă specifică cu problemele pe care trebuie să le abordăm. Când va exista un nou guvern (în Republica Moldova, n. red.), acesta va începe să lucreze cu guvernul Federaţiei Ruse, inclusiv pe tema organizării unei întâlniri (cu Vladimir Putin, n. red.) şi o vizită”, a subliniat ea. 

Sandu a precizat că vrea să discute despre situaţia din Transnistria, retragerea trupelor ruseşti şi a muniţiei din această regiune separatistă a Republicii Moldova.

„În ceea ce priveşte soluţia pentru conflict, cred că ar trebui elaborată aici, în ţară (Republica Moldova). Şi atunci această decizie ar trebui discutată cu cei care participă la formatul 5+2 (Republica Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina, plus UE şi Statele Unite)”, a precizat ea.

„Trebuie să facem ordine în politica de soluţionare a conflictului. Să oprim schemele de corupţie şi contrabandă. Este foarte important să îmbunătăţim calitatea vieţii oamenilor din Republica Moldova, iar apoi concetăţenii noştri de pe malul stâng vor dori o soluţie pentru conflict cât mai curând posibil”, a insistat Maia Sandu.

Preşedinta Republicii Moldova a mai vorbit şi despre relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti, apreciind că este una „bună”, cu discuţii „sincere”. Maia Sandu a apreciat ajutorul acordat de România Republicii Moldova în timpul pandemiei, atât înainte, cât şi după ce a devenit preşedintă, în noiembrie anul trecut. „Niciun partid politic nu poate strica aceste relaţii, pentru că România îi ajută pe cetăţenii Moldovei. Şi vom continua: sunt sigură că vom avea mult mai multe programe şi proiecte bune în lunile şi anii următori”, a declarat ea.

Aceste declaraţii vin după ce un oficial rus de rang înalt a ameninţat Republica Moldova cu agitarea apelor în Transnistria.

Într-un interviu acordat acum o săptămână agenţiei Interfax, Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru problemele CSI (Comunitatea Statelor Independente), integrarea eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii, s-a avântat în a trasa direcţii pentru viitorul guvern al Republicii Moldova.

„Politica rusă faţă de Republica Moldova va depinde de puterea care a fost aleasă. Dacă această putere se va îndepărta de Rusia atunci, desigur, vom acţiona în consecinţă. În special, vom consolida factorul transnistrean”, a avertizat Kalaşnikov, deputat din partea comuniştilor.

Leonid Kalaşnikov o acuză totodată pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, că nu este sinceră în ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia. „Dacă Sandu va duce în continuare o astfel de politică, camuflând-o abil sub masca unei pretinse cooperări cu Rusia, va rezulta un nou fiasco, prin care au trecut deja predecesorii săi, şi din păcate ţara nu va mai ieşi din această groapă”, a susţinut deputatul rus.

Partidul Acţiune şi Solidaritate, fondat de Maia Sandu, a obţinut 52,8% din voturi (63 de mandate) în urma alegerilor parlamentare anticipate desfăşurate la 11 iulie în Republica Moldova. Alte două formaţiuni au intrat în Parlamentul de la Chişinău, şi anume Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), cu 27,17% din voturi (32 de mandate, dintre care 22 socialiştii şi 10 comuniştii) şi Partidul Şor, cu 5,74% din voturi (6 mandate). BECS şi Partidul Şor sunt formaţiuni pro-ruse. Însă PAS va putea guverna singur, o premieră pentru un partid pro-european în cei 30 de ani de independenţă ai Republicii Moldova.

În ziua alegerilor, forţele ruse din Transnistria, care se prezintă drept trupe de menţinere a păcii, s-au declarat pregătite să intervină în cazul unor „provocări” la secţiile de votare situate în zona de securitate. O declaraţie în acest sens a fost făcută agenţiei de presă TASS de către Andrei Gorobţov, şeful delegaţiei ruse în cadrul Comisiei mixte de control (CUC), un organism colectiv de coordonare a operaţiunii de pace de pe Nistru.

„Comandamentul contingentului Federaţiei Ruse a dat instrucţiuni cum să acţioneze militarii în astfel de situaţii şi au fost luate măsuri suplimentare în eventualitatea unor provocări despre care ne-au avertizat forţele de ordine. Trupele de menţinere a păcii sunt pregătite să desparte părţile aflate în conflict, în caz că asemenea situaţii vor apărea în conformitate cu regulile stabilite”, a spus Gorobţov.

Un conflict armat a avut loc pe Nistru în primăvara anului 1992 între Republica Moldova, un stat abia înfiinţat la acea vreme, şi forţele separatiste transnistrene puternic susţinute mai ales de Armata a 14-a Federaţiei Ruse.