LIVE TEXT | Război în Ucraina. Economia este în comă, se plânge Zelenski | Kremlinul ar vrea negocieri, Kievul le echivalează cu o capitulare
0
Ocupanţii ruşi vor încerca probabil să creeze iluzia unei ofensive masive în Ucraina, aşa cum a fost cazul pe 24 februarie. Acţiuni similare pot fi observate în cel puţin trei direcţii.
UPDATE 21.00 Zelenski: Războiul aproape că ucide economia Ucrainei. Ea este în comă
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras miercuri atenţia că primul transport de cereale ucrainene destinate exportului după acordul ce a permis ridicarea blocadei ruse în Marea Neagră are doar o valoare simbolică şi că Ucraina trebuie să exporte mult mai mult pentru a-şi ajuta economia grav afectată de războiul cu Rusia, relatează Reuters.
''Cu puţin timp în urmă, graţie ONU şi în parteneriat cu Turcia, am expediat prima navă cu cereale, dar în continuare aceasta nu înseamnă nimic. Sperăm însă că este o tendinţă care va continua'', a spus Zelenski într-un discurs prin legătură video adresat unor studenţi din Australia, conform Agerpres.
Preşedintele ucrainean s-a referit astfel la acordul convenit de ţara sa cu Rusia, în urma medierii Turciei şi a ONU, ce a permis reluarea exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, sistate în urma blocadei impuse de Rusia după lansarea agresiunii sale militare contra Ucrainei. În urma acestui acord o primă navă, încărcată cu 26.000 de tone de cereale, a plecat luni din portul Odesa.
Dar Zelenski a subliniat în intervenţia sa că Ucraina trebuie să exporte urgent cel puţin 10 milioane de tone de cereale pentru a-şi reduce deficitul bugetar, care în fiecare lună este de circa 5 miliarde de dolari.
UPDATE 20.45 Trupele ruseşti creează „poduri-fantomă” pentru a contracara sistemele de rachete HIMARS
Rusia a construit „poduri-fantomă” în Ucraina sperând ca în acest fel să ocolească sistemele de armament de înaltă precizie furnizate de Occident şi care au pus beţe în roate eforturilor de război ale Moscovei în sud, relatează The Telegraph.
Forţele Kievului au folosit lansatoarele de rachete HIMARS trimise de SUA pentru a lovi podurile de peste râul Dnipro, în regiunea Herson aflată în mare parte sub control rusesc, în cadrul pregătirilor pentru o anticipată contraofensivă majoră a Ucrainei în această zonă.
Opt rachete de tipul Kh-101(Kh-555), lansate de către Rusia asupra Ucrainei marţi au costat aproape 100 de milioane de dolari, relatează miercuri Ukrainska Pravda, citând o declaraţie făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko.
"Putin condamnă Rusia la sărăcie cu războiul său criminal în loc să investească în viitorul ţării sale. Nu ar fi timpul ca ruşii să înceteze să mai mărşăluiască cu portretele liderului lor corupt şi să înceapă să-şi pună întrebări?", se întreabă reprezentantul diplomaţiei ucrainene, argumentându-şi declaraţia cu un calcul făcut de către ediţia ucraineană a revistei Forbes numai pentru rachetele de croazieră pe care Rusia le-a lansat marţi seara asupra Ucrainei, scrie Agerpres.
Astfel, conform calculelor Forbes.ua, costul unei rachete de croazieră de tipul Kh-101 este de 13 milioane de dolari; cel al unei rachete de croazieră Kalibr - 6,5 milioane de dolari; o rachetă Iskander se ridică la 3 milioane de dolari; o rachetă supersonică Onyx costă 1,25 milioane de dolari, costul unei rachete Kh-22 este de 1 milion de dolari; iar o rachetă tactică de tipul Tocika-U costă 0,3 milioane de dolari.
Rezultă, potrivit Forbes.ua, că numai în decursul zilei de marţi, forţele ruse au lansat rachete de croazieră în valoare de 91 de milioane de dolari asupra Ucrainei.
În seara zilei de marţi, aşa cum notează Ukrainska Pravda, Rusia a lansat asupra Ucrainei opt rachete de croazieră, dintre care şapte au fost doborâte de către antiaeriană ucraineană, aşa cum au anunţat anterior autorităţile militare. Mai devreme aceeaşi publicaţie nota că sistemul antiaerian ucrainean a interceptat şi distrus şase rachete lansate de forţele ruse în regiunea Liov.
UPDATE 19.50 Cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin este dispus la negocieri cu Ucraina, iar ulterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat în cursul zilei de miercuri această afirmaţie a lui Schroeder, precizând că Rusia vrea discuţii de pace cu Ucraina, dar în propriile sale condiţii, declaraţii după care nu a întârziat reacţia Kievului, care a calificat aceste iniţiative ale Moscovei drept o 'invitaţie la capitulare', relatează RBC.ua.
'Cu o mână, Rusia ridică gradul terorii prin noi crime barbare, cu o alta te invită la capitulare. Schroeder este un cunoscut mesager al imperiului şi o voce la curtea regală (a lui Vladimir Putin). Dacă Moscova vrea dialog, mingea este în terenul său', a declarat consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, care a făcut parte din delegaţia ucraineană la negocierile cu Rusia de până acum.
UPDATE 18.05 Ucraina şi-a rechemat în ţară cei 40 de militari desfăşuraţi în Kosovo în cadrul misiunii KFOR, forţă de menţinere a păcii sub egida NATO.
Kievul a început să ia măsuri pentru readucerea militarilor din Kosovo în ţară, se arată într-un comunicat al Comandamentului forţelor unificate ale armatei ucrainene preluat de RBC.ua şi Agerpres.
Un decret în acest sens a fost semnat pe 7 martie de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Rechemarea contingentului naţional înseamnă încetarea temporară a participării noastre la KFOR”, au menţionat pentru RBC.ua surse apropiate dosarului.
UPDATE 17.54 Forţele armate ruseşti implicate în războiul din Ucraina „nu pot face faţă impredictibilităţii” trupelor ucrainene, ceea ce produce frustrări la Moscova şi o determină să-şi reducă ambiţiile, afirmă Kostiantin Stanislavciuk, un sergent şef al Forţelor Aeriene Ucrainene.
Potrivit lui Kostiantin Stanislavciuk, armata ucraineană a reuşit să opună rezistenţă şi să obţină unele succese în faţa forţelor invadatoare datorită eficienţei subofiţerilor săi. El evocă mai ales capacitatea acestora de a gândi şi acţiona în mod independent, care a fost inoculată în procesul de instruire urmat după primele agresiuni ale Rusiei împotriva Ucrainei, adică anexarea Crimeei în 2014 şi lansarea unor secesiuni în regiunile Doneţk şi Luhansk.
„Corpul de sergenţi joacă un rol important în acest” succes, a spus Stanislavciuk în faţa unor lideri militari din 65 de ţări.
„La urma urmei, acţiunile micilor unităţi ale armatei sunt conduse de comandanţii noştri juniori”, a precizat el, citat de Business Insider.
Potrivit lui Stanislavciuk, dependenţa forţelor armate ruseşti de generali este considerată drept o deficienţă de către armata ucraineană.
UPDATE 16.23 Publicaţia Meduza a dezvăluit conţinutul unor documente furnizate de administraţia preşedintelui Vladimir Putin presei pro-Kremlin şi politicienilor, în care se regăsesc recomandări privind modul în care să fie prezentat războiul din Ucraina, relatează Ukrayinska Pravda.
Potrivit uneia dintre recomandări, întocmită în luna iulie, ar trebui trasate paralele între războiul dus în Ucraina, botezarea Rusiei şi Bătălia de la Neva (de la 15 iulie 1240, în care armata rusă a înfrânt forţele suedeze). Cu ocazia acelei lupte, comandantul armatei din Novgorod, Alexandr Iaroslavici, a primit porecla Nevski.
În preambulul la documentele obţinute de Meduza se arată că „botezul a devenit baza pentru întărirea şi unitatea statului rus pentru sute de ani de acum înainte”, iar în prezent „reprezentanţii tuturor popoarelor ruseşti s-au aliat încă o dată pentru a se pune contra necredincioşilor”.
Războiul din Ucraina este asemănat cu botezul Rusiei în măsura în care prin intermediul lui sunt puse bazele statului, precum şi „fundamentele dezvoltării Rusiei pentru secole de acum înainte”.
UPDATE 15.47 Cel puţin patru soldaţi ruşi şi-au acuzat comandanţii că i-au închis în estul Ucrainei pentru că au refuzat să mai participe la război. Este vorba de o rară expunere publică a tensiunilor din rândurile armatei ruse cu privire la invazia din ara vecină
Maksim Grebeniuk, un avocat care conduce organizaţia Military Ombudsman, cu sediul la Moscova, a declarat că cel puţin patru soldaţi ruşi au depus plângeri la comisia de investigaţie, cerând pedepse pentru superiorii care s-au ocupat de reţinerea lor.
„Avem deja o listă cu 70 de soldaţi ruşi care au fost ţinuţi prizonieri. În total, au fost reţinuţi aproximativ 140 de soldaţi”, a precizat Grebeniuk.
Într-o mărturie scrisă trimisă procurorilor ruşi pe 1 august şi obţinută de „The Guardian”, un soldat se plânge de faptul că fost închis timp de peste o săptămână în diferite celule de pe teritoriul Luhansk deoarece a refuzat să se întoarcă pe câmpul de luptă.
El spune că a luat decizia de a nu mai participa la „operaţiunea militară” din cauza unor „greşeli tactice şi strategice făcute de comandanţi” şi a „desconsiderării totale a vieţii umane”.
Vladimir spune că a fost reţinut pe 19 iulie şi plasat într-o cameră cu gratii la fereastră împreună cu alţi 25 de soldaţi din unitatea sa care au refuzat să lupte.
La scurt timp după aceea, Vladimir a fost transferat într-un oraş din regiunea Luhansk unde a stat închis, împreună cu alţi aproximativ 80 de soldaţi, într-o fostă şcoală transformată în bază militară.
El spune că au fost păzit acolo de angajaţi ai companiei militare private Wagner, cunoscută pentru abuzurile comise în diverse teatre de operaţiuni.
„Ei (soldaţii Wagner, n. red.) ne-au spus au amplasat mine în afara bazei militare şi că oricine va încerca să fugă va fi considerat un inamic şi va fi împuşcat pe loc”, a scris soldatul.
Vladimir a fost eliberat într-un final la recomandarea un medic, care a solicitat să fie spitalizat din cauza unor răni suferite la începutul războiului.
Potrivit unor documente din instanţe din Rusia, sute de soldaţi au fost concediaţi pentru că au refuzat să participe la invazie.
Dar plângerile scrise precum cea a lui Vladimir fac lumină asupra pedepselor severe cu care se confruntă cei care refuză să lupte în Ucraina.
Întemniţarea soldatului indică, de asemenea, că Rusia se confruntă cu probleme tot mai mari în a recruta soldaţi pentru războiul din Ucraina, notează The Guardian.
Kremlinul nu a declarat oficial război împotriva Ucrainei, ceea ce înseamnă că soldaţii sunt trimişi în ţara vecină pe baza unui contract şi pot fi demişi, dar nu pot fi urmăriţi penal sau închişi dacă nu îşi mai doresc să participe la război, explică avocatul Mihail Beniaş.
UPDATE 15.43 Kremlinul este dispus să negocieze o soluţie „paşnică” la conflictul din Ucraina, dar în propriile sale condiţii, a declarat miercuri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Este adevărat, Rusia este pregătită pentru o soluţie negociată în propriile noastre condiţii”, a afirmat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică, răspunzând la o întrebare despre vizita fostului cancelar german Gerhard Schröder la Moscova, în urma căreia politicianul social-democrat a declarat că Rusia doreşte o „soluţie negociată” la conflictul cu Ucraina.
„Vestea bună este că Kremlinul vrea o soluţie negociată”, a declarat Schröder într-un interviu acordat în exclusivitate pentru săptămânalul „Stern”, în care a confirmat şi faptul că a avut o întâlnire cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Moscova săptămâna trecută.
Potrivit lui Peskov, condiţiile Moscovei pentru oprirea acţiunii militare „sunt bine cunoscute”.
UPDATE 14.43 Momentul în care 4 lansatoare HIMARS trag simultan spre unităţile ruse din Ucraina
Un videoclip cu patru lansatoare multiple de rachete HIMARS primite din Statele Unite care trag simultan spre unităţile ruseşti din Ucraina a devenit viral pe reţelele de socializare.
„Imagini rare cu nu mai puţin de patru M142 HIMARS în acţiune, trăgându-şi rachetele M31A1 GMLRS asupra unor ţinte ruseşti. Această înregistrare este remarcabilă nu doar datorită cantităţii, ci şi utilizării HIMARS-urilor pe timp de zi”, notează administratorii paginii Ukraine Weapons Tracker.
Majoritatea atacurilor efectuate de forţele armate ucrainene cu lansatoarele americane, inclusiv cele asupra podului Antonovskiy de peste Nipru, au loc pe timp de noapte, între orele 22:00 şi 23:00 - perioadă a zilei poreclită de militarii Kievului „ora HIMARS”, potrivit hotnews.ro.
Atacurile sunt lansate pe timp de noapte întrucât lansatoarele sunt mai greu de reperat de către unităţile ruseşti de recunoaştere şi ele pot fi mutate rapid imediat după atac, după cum a explicat şi generalul australian în retragere Mick Ryan luna trecută.
UPDATE 14.00 Rusia anunţă că a distrus un depozit de arme străine livrate de Polonia în regiunea ucraineană Liov
Rusia a anunţat, miercuri, că a distrus un depozit de arme străine care au fost livrate de Varşovia în regiunea Liov din vestul Ucrainei, o regiune care se învecinează cu Polonia şi care este rareori afectată de atacurile ruse, relatează AFP.„Rachete ruse de înaltă precizie” au distrus în apropiere de oraşul Radehiv, în regiunea Liov, un „depozit de arme şi muniţii străine care au fost livrate regimului de la Kiev din Polonia”, a precizat armata rusă într-un comunicat.
Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a avertizat că Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa aflată în Ucraina, ”este complet scăpată de sub control” şi a adresat un apel urgent Rusiei şi Ucrainei pentru a permite experţilor să viziteze rapid centrala, cu scopul de a stabiliza situaţia şi a evita un accident nuclear, relatează The Associated Press.
Rafael Grossi a declarat într-un interviu acordat marţi pentru The Associated Press că situaţia devine din ce în ce mai periculoasă la centrala Zaporojie din oraşul sud-estic Enerhodar, pe care trupele ruse l-au cucerit la începutul lunii martie.
”Fiecare principiu al siguranţei nucleare a fost încălcat. Ce se află în joc este extrem de serios şi extrem de grav şi periculos”, a afirmat el.
Gerhard Schroeder, fost cancelar al Germaniei şi prieten al lui Vladimir Putin, a declarat că preşedintele rus îşi doreşte o „soluţie negociată” la războiul din Ucraina şi că acordul privind transporturile de cereale ar putea reprezenta un pas înainte, relatează The Guardian.„Vestea bună este că Kremlinul doreşte o soluţie negociată”, a declarat Schroeder pentru cotidianului săptămânal Stern şi RTL/ntv.
El a adăugat că a avut o întrevedere, săptămâna trecută, la Moscova, cu Putin.
„Un prim succes este acordul pentru cereale, e posibil să poată fi extins încet spre o încetare a focului”, a subliniat Schroeder.
UPDATE 10.30 Bombardamente la Harkov şi Nikolaev
Armata rusă a lansat rachete spre Harkov, distrugând o instalaţie industrială civilă. În Nikolaev, bombardamentele au distrus un supermarket şi au avariat mai multe clădiri.
Încă nu există informaţii despre potenţiale victime.
UPDATE 08.00 Rusia acuză SUA că joacă un rol direct în războiul din Ucraina
Rusia a acuzat, pentru prima dată, SUA de implicare directă în războiul din Ucraina, relatează BBC. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova a susţinut că SUA aprobă ţintele pentru sistemele americane HIMARS folosite de forţele de la Kiev.Generalul locotenent Igor Konaşenkov a afirmat că legătura a fost dezvăluită în apeluri interceptate între oficiali ucraineni. BBC nu a putut verifica independent acest lucru.
Anterior, Rusia a acuzat Washingtonul că duce un „război prin delegare” în Ucraina.
Un purtător de cuvânt al Pentagonului a afirmat că oferă ucrainenilor „informaţii detaliate, legate de un anumit moment, pentru a-i ajuta să înţeleagă ameninţările pe care le înfruntă şi să îşi apere ţara împotriva agresiunii Rusiei”.
UPDATE 07.30 Pentagonul susţine că afirmaţiile Rusiei că ar fi distrus sisteme HIMARS din Ucraina sunt false
Pentagonul a infirmat, marţi, afirmaţiile Rusiei conform cărora a distrus şase sisteme HIMARS americane de la începutul conflictului din Ucraina, potrivit Reuters.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat, marţi, potrivit Interfax, că Rusia a distrus sistemele HIMARS după ce Moscova a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în Ucraina, în 24 februarie.
„Suntem la curent cu cele mai recente afirmaţii ale ministrului Şoigu şi ele sunt, din nou, evident false", a declarat purtătorul de cuvânt interimar al Pentagonului Todd Breasseale.
UPDATE 05.36 Jdanov a dezvăluit planurile imediate ale trupelor ruse în Ucraina
Ocupanţii ruşi vor încerca probabil să creeze iluzia unei ofensive masive în Ucraina, aşa cum a fost cazul pe 24 februarie. O astfel de prognoză a fost exprimată de expertul militar Oleg Zhdanov. Potrivit acestuia, acţiuni similare pot fi observate în cel puţin trei direcţii.
„Aceste trei direcţii sunt Kryvyi Rih (nu numai către Kryvyi Rih, ci şi către Voznesensk), Doneţk (până la Bakhmut) şi Harkov (în direcţia Harkiv sau extinderea în teritoriului regiunii Harkiv). Acesta este cel mai probabil planul pentru astăzi pe toate fronturile.” – a sugerat Jdanov.
În acelaşi timp, expertul este convins că ocupanţii cu siguranţă nu vor avea suficientă forţă pentru astfel de acţiuni.
„A fi în defensivă, în paralel cu redistribuirea trupelor mai mult sau mai puţin uniform pe toată linia frontului, ar fi probabil cea mai corectă. Dar, cel mai probabil, se gândesc să simuleze o ofensivă masivă. Pentru a ne speria cu o ofensivă, iar apoi să ofere un proces de negociere. Iar sarcina principală a procesului de negociere este de a stabili o încetare a focului", a adăugat el.
Potrivit lui Jdanov, planuri similare ale inamicului nu sperie Forţele Armate, deoarece ei înşişi îi sperie pe ruşii de pe front.
Anterior, Jdanov a anunţat planul „fantastic” al ruşilor pentru august şi a sugerat că luna aceasta ar putea avea loc un punct de cotitură în război.
UPDATE 04.15 Ucraina nu a pierdut niciun sistem de rachete HIMARS declară comandantul comandamentului operaţional „Sud” Andrey Kovalchuk
UPDATE 02.31 Trei posibile ameninţări la adresa Ucrainei din partea Transnistriei
Transnistria nerecunoscută poate să nu ameninţe Ucraina cu un război major, ci doar cu provocări, lovituri insidioase sau atacuri teroriste. Această opinie a fost exprimată la TSN.ua, de fostul ministru ucrainean al afacerilor externe, diplomatul Pavlo Klimkin. El a prognozat că o parte din militarii din Transnistria vor merge să lupte în Ucraina dacă vor fi „împinşi” de FSB-ul rus.
"Unii vor fugi, unii vor dezerta, unii vor încerca să lupte. Până la urmă, aceasta este Uniunea Sovietică. Iar în URSS vor fi mereu cei care vor merge la luptă. Pe teritoriul Transnistriei, aşa-zise formaţiuni de voluntari. vor apărea. Dar lupta este cu noi, cu forţele noastre armate şi nu este nici măcar amuzant. Ei pot face un fel de provocări, pot realiza un atac insidios, pot crea un atac terorist. Aşa că trebuie să fim atenţi", a avertizat el.
Vorbind despre potenţialul armatei moldoveneşti, Klimkin a menţionat că republica are forţe armate mici, iar cetăţenii săi nu vor să lupte. Totuşi, a adăugat el, securitatea Ucrainei depinde şi de securitatea Moldovei.
"Există o forţă specială în Transnistria care este controlată de FSB. În Moldova, nimeni nu vrea să lupte. Totuşi, dacă ţara trebuie apărată, va trebui să fie - o poveste foarte simplă. Abia acum preşedintele Maia Sandu face paşi consecvenţi – luptă din greu împotriva influenţei ruse.” Preponderenţa rusă” trebuie curăţată şi în Moldova. Aceasta este prioritatea noastră cheie de securitate. Nu există securitate în Moldova, nu va exsta nici în Ucraina”, crede fostul ministru.
Diplomatul crede că Moldova va apela la un membru NATO pentru ajutor în cazul agresiunii ruse. Potrivit preşedintelui republicii Maia Sandu, solicitarea va fi transmisă României vecine.
UPDATE 01.44 Pe canalul Bîstroe, o macara plutitoare ucraineană a explodat după ce a lovit un obiect necunoscut
Macaraua a explodat la intrarea în Marea Neagră. Prejudiciul nu a fost critic şi nu au fost victime.
"La intrarea în Marea Neagră de pe canalul Bîstroe, macaraua plutitoare a fost aruncată în aer de un dispozitiv necunoscut. Echipajul a organizat o luptă pentru supravieţuire. Prejudiciul nu a fost critic, nu au fost victime. Macaraua a revenit la baza principală fiind ajutată de un împingător din rada a portului”, se arată într-un mesaj postat pe Facebook de Vladyslav Nazarov, un reprezentant al comandamentului operaţional „Sud”.
Eliberarea Insulei Şerpilor la sfârşitul lunii iunie a deschis calea către porturile „Izmail”, „Reni” şi „Ust-Dunaisk”, care se află în regiunea Odesa. Astfel, Ucraina a avut ocazia să exporte produse agricole nu doar prin canalul românesc Sulina, prin transportul feroviar şi rutier, ci şi prin gura de vărsare a canalului Bîstroe numit de ucrainieni Dunăre-Marea Neagră.
Săptămâna trecută, două nave ucrainene - nava hidrografică "Shlyahovyk" şi o barcă pilot - au suferit avarii pe canalul Bîstroe în urma exploziilor unor obiecte necunoscute.
ŞTIRE INIŢIALĂ A fost numit primul obiectiv strategic al Forţelor Armate din sudul Ucrainei
Primul obiectiv strategic şi major al Forţelor Armate ale Ucrainei pe frontul de sud este malul drept al Niprului, respectiv Regiunea Parvoberezhna Herson, consideră expertul militar Petro Chernyk, la Radio NV .
În opinia sa, armata ucraineană ar trebui să se concentreze acum pe o singură direcţie - să elibereze teritoriile capturate de inamic cu „paşi mici” şi „tactici de salam” (pe felii sau bucată cu bucată, n.ed.).
„De îndată ce vom reuşi să deocupăm o parte din teritoriu, subliniez, vom ajunge apoi aproape la Nipru şi prin Nipru vom putea declanşa efecte devastatoare, mai ales pe capul de pod, pe care îl numesc Nova Kakhovka. Acesta este un punct strategic, si trebuie cucerit şi „obligatoriu, pentru ca, sa va reamintesc, sunt noduri hidraulice care controleaza apa Crimeei”, comenteaza expertul.
Potrivit lui Chernyk, închiderea Canalului Crimeei va îmbunătăţi semnificativ presiunea psihologică asupra ocupanţilor. Comentând viitoarea dezocupare, expertul a făcut apel la „o grabă înceată”, considerând că graba în acest caz s-ar putea transforma în „capcane ale morţii” pentru Ucraina.
Anterior, expertul militar Oleg Jdanov a descris exact modul în care Forţele Armate ale Ucrainei vor elibera Crimeea ocupată .
Se încarcă comentariile...
