Cu paşi repezi spre islamizare. Erdogan permite folosirea vălului islamic în instituţii, în numele „democraţiei“

Premierul Turciei alături de soţia sa

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat că Guvernul său a abrogat dispoziţia care interzice funcţionarelor din Turcia să poarte vălul islamic la locul de muncă, relatează AFP.

La 90 de ani de la reformele radicale pe care Mustafa Ataturk le-a întreprins pentru modernizarea statului turc, liderul actual de la Ankara foloseşte pretextul „dreptului la dreptul la libertatea religioasă“ pentru a impune măsuri ce pun în pericol caracterul laic al ţării.

„Ridicăm interdicţia în instituţiile publice", a declarat Erdogan, la Ankara, anunţând şi mai multe reforme în acest sens.

Interdicţia va rămâne totuşi în vigoare în domeniile poliţiei, militar şi juridic, a subliniat şeful Guvernului.

Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, provenit din mişcarea islamistă), condus de Erdogan, este un susţinător declarat al purtării vălului în toate domeniile, inclusiv în cel public, încă de la preluarea puterii, în 2002.

Soţiile majorităţii liderilor turci, inclusiv cele ale preşedintelui Abdullah Gül şi premierului Recep Tayyip Erdogan, poartă văl.

Guvernul de la Ankara anulase deja această interdicţie în campusurile universitare.

Turcia este o ţară majoritar musulmană, însă păstrează un caracter laic, de la întemeierea republicii moderne în 1923.

Agenda politică internă a lui Erdogan este considerată foarte îngrijorătoare de către susţinătorii laicităţii statului turc. Turcia este un exemplu de succes între statele cu religie predominant islamică, care a reuşit să împiedice implicarea religioasă în politicile statului, precum şi în justiţie sau educaţie.

Premierul turc, un musulman declarat al cărui partid de guvernământ îşi trage rădăcinile din mişcarea conservatoare a Turciei, este acuzat de implicarea în lucrurile care sunt legate de un stil de viaţă liberal.

Mai multe pe această temă

Turcia, alcoolul şi aderarea la UE

Guvernarea de 11 ani a lui Recep Tayyip Erdogan a redresat economic Turcia, care în acest moment concurează din punct de vedere al PIB-ului cu cele cinci mari economii ale UE, depăşind Suedia, Polonia, Belgia. Acest lucru i-a crescut popularitatea în rândul propriilor cetăţeni, adăugându-i un plus de imagine şi la nivel internaţional. Mai mult, în plan extern viziunile sale au fost denumite neo-otomanism, o politică conform căreia Turcia trebuie să îşi consolideze influenţa în zonele dominate de Imperiul Otoman.

Asocierea sa tot mai mare cu figura legendară, intemeietorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, evidenţiază succesul politicilor întreprinse de Recep Erdogan, aflat la al treilea mandat al său ca premier al statului turc. Diferenţa majoră între cei doi oameni politici, este faptul că în timp ce primul a reformat social Turcia, înlăturând orice implicare a religiei în deciziile interne ale statului, cel din urmă este considerat a face întocmai opusul.