Cum aspiră bulgarii la performanţele României în combaterea corupţiei

În timp ce românii manifestau în masă, în februarie, pentru apărarea rezultatelor înregistrate de justiţia lor în combaterea corupţiei, puse în discuţie de Guvernul de la Bucureşti, vecinii bulgari au urmărit această mişcare cu invidie. Cu toate acestea, străzile ţării lor au rămas pustii, comentează AFP.

„Suntem într-o barcă identică celei româneşti, însă ei au vâslaşi“, apreciază Lozan Panov, un înalt magistrat bulgar, lucid, dar pesimist cu privire la capacitatea ţării sale de a stăvili corupţia, piedică în calea dezvoltării acestui cel mai sărac stat membru al Uniunea Europeană (UE), relatează AFP, potrivit Agerpres.

În programul principalelor partide aflate în cursă pentru legislativele anticipate ce vor avea loc duminică în Bulgaria, lupta împotriva maşinaţiunilor financiare şi altor deturnări de bani publici figurează pe primele locuri, însă până acum formaţiunile politice au înşelat toate aşteptările.

De la aderarea lor la UE în 2007, Bulgaria şi România fac obiectul unui mecanism de supraveghere strictă din partea Bruxellesului cu privire la lupta anticorupţie. Însă în timp ce progresele Bucureştiului au fost salutate, Sofia a fost ţinta criticilor în ultimul raport din ianuarie.

„Lentoarea şi birocraţia justiţiei bulgare, dar şi curajul magistraţilor fac diferenţa dintre Bulgaria şi România“, dă asigurări Panov pentru AFP.

Atanas Ciobanov, unul dintre jurnaliştii site-ului de investigaţii Bivol.bg, este mai sever şi acuză „lipsa de voinţă politică în a înfiinţa un parchet independent, ca în România“, precum şi rezistenţa magistraţilor bulgari, „ostili oricărei schimbări“.

O dovadă în acest sens: venirea la Sofia, la mijlocul lui martie, a procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, simbol al luptei anticorupţie, a suscitat o frondă din partea înaltei magistraturi bulgare, notează AFP.

Un alt exemplu ar fi acela că, atunci când Parlamentul bulgar a votat la sfârşitul lui 2015 o reformă a justiţiei cerută de instituţiile europene, „aceasta a fost văduvită în ultimul moment de tot ce ar fi putut face să avanseze independenţa Parchetului“, subliniază Ciobanov.

Acest eşec a dus la demisia ministrului Justiţiei de atunci, Hristo Ivanov, 42 de ani, avocat, care la câteva luni după aceea a lansat un nou partid politic, având drept obiectiv „recucerirea statului din mâinile mafiei“. Adăugându-se dreptei scindate, partidul „Da Bulgaria“ va avea probleme în a atinge pragul de 4% necesar accederii în Parlament, „însă traduce nemulţumirea populară faţă de oligarhie“, estimează politologul Evgheni Dainov.

Această oligarhie „a capturat instituţiile publice-cheie“ din Bulgaria, analiza în iulie 2016 Centrul pentru Studierea Democraţiei (CSD), grup de reflecţie de la Sofia, în al 11-lea raport al său asupra corupţiei.

„Privatizarea generalizată a guvernării“ afectează un număr tot mai mare de sectoare, potrivit raportului: pieţe publice, sistemul fiscal, sistemul legislativ şi controlul instituţiilor. Mai rău, în condiţiile în care o uşoară ameliorare era perceptibilă până în 2011, indicii de „rezistenţă la corupţie s-au deteriorat, pentru a ajunge în 2015 la niveluri comparabile cu 1999“.

Un bulgar din cinci a recunoscut că a dat mită anul trecut, cea mai mare proporţie din ultimii 15 ani. Vama, poliţia, sănătatea, educaţia, magistratura: dacă fenomenul corupţiei otrăveşte viaţa de zi cu zi a bulgarilor, ea afectează totodată climatul afacerilor, descurajând investiţiile străine, potrivit experţilor.

Din 2007 până în 2015, mai mult de trei sferturi dintre toate contractele semnate în Bulgaria au fost atribuite unui număr de candidaţi estimat la numai 10%, a calculat un alt centru de reflecţie bulgar, Institutul pentru Economia Pieţei.

Condamnările de politicieni şi oameni de afaceri de prin plan sunt inexistente în Bulgaria, iar puţinii jurnalişti independenţi care anchetează asupra corupţiei sunt ţinta „mass-media aflate în serviciul intereselor politice şi economice“, subliniază CSD.

Există o cât de mică speranţă? - se întreabă AFP. În 2013, timp de mai multe săptămâni, bulgarii au ieşit în stradă împotriva sărăciei şi corupţiei, dând jos un prim guvern conservator al fostului premier Boiko Borisov, după care l-au înlăturat şi pe succesorul acestuia, Plamen Oreşarski, susţinut de socialişti. „O conştientizare şi o saturaţie“ demne de laudă, potrivit lui Atanas Ciobanov.