Contract între Italia şi ţigani. Cât costă repatrierea

Zeci de familii de rromi români din Milano, evacuate în nenumărate rânduri din taberele ilegale de la periferia oraşului italian vor să beneficieze de „Planul Maroni“. Banii sunt daţi eşalonat, reintegrarea socială a rromilor fiind supravegheată în România de ONG‑uri. Rromii îşi iau angajamentul să nu se întoarcă în Italia.

Peste 20.000 de euro de familie pentru a părăsi Italia şi pentru a începe o nouă viaţă în România. O astfel de ofertă nu se prezintă în fiecare zi, aşa că zeci de familii de rromi români din Milano, evacuate în nenumărate rânduri din taberele ilegale de la periferia oraşului italian, nu au stat mult pe gânduri şi au ajuns să „stea la coadă" pentru a se întoarce acasă. Nu au mai contat „frica de sărăcie" sau „discriminările" din România, invocate deseori pentru a rămâne în Italia.

Cele mai norocoase familii de rromi (aproximativ 30 de persoane) ce locuiau în tabăra Triboniano din Milano au fost deja incluse într-un proiect special de „repatriere voluntară şi reintegrare socială". Programul este coordonat de organizaţia non-gu­vernamentală italiană AVSI, prezentă în 38 de ţări, inclusiv în Romania prin intermediul Fundaţiei Dezvoltarea Popoarelor (FDP). Proiectul a obţinut o finanţare de 13 milioane de euro din partea guvernului italian prin intermediul aşa-numitului „Plan Maroni".

Bonus generos

Concret, proiectul, promovat în colaborare cu Primăria din Milano (Departamentul de Politici Sociale), are obiectivul de a ajuta „cât mai mulţi romi români din Milano să se întoarcă în România şi ulterior să îşi reconstruiască o viaţă în ţară, modernizându‑şi casele, învăţând o meserie şi înscriindu-şi copiii la şcoală".

Iniţiativa, prezentată presei chiar de coordonatorii fundatţiei italiene, prevede încheierea unui contract cu fiecare familie de romi. A avut un succes imediat: aproape 40 de familii de romi proveniţi din România au depus deja cererile pentru a beneficia de „bonusul" destinat fiecărei familii care acceptă să părăsească taberele ilegale de la periferia oraşului.

Rromii beneficiari vor primi un avans de 1.500 de euro, pentru cheltuielile de drum şi întoarcerea acasă (majoritatea mergând spre Slatina - Olt şi Târgu Jiu - Gorj). În schimb, ei trebuie să demonstreze că au o locuinţă în România, chiar şi în construcţie. În plus, timp de doi ani, rromii vor primi în jur de 200 de euro pe lună şi un fond pentru modernizarea caselor. Cei 15.000 de euro nu vor fi primiţi în numerar. Sumele vor fi gestionate de operatorii umanitari ai ONG-ului, care îi vor ajuta pe rromi să-şi găsească locuri de muncă în România şi să-şi înscrie copiii la şcoală.

Contractul „de repatriere"

Pentru a beneficia de proiect, romii se angajează să nu se întoarcă în Italia şi acceptă ca situaţia familiei să fie monitorizată constant atât de asistenţi sociali, cât şi de organizaţia italiană ce coordonează proiectul.

„În acest mod, dacă vor avea o viaţă stabilă în România, suntem convinşi că nu se vor mai întoarce în Italia", a declarat în cursul prezentării Paolo Silvestri, unul din reprezentanţii Avsi. Reprezentanţii fundaţiei au dat exemplul tânărului Ion, un rom român de 36 ani, tatăl a doi copii (Petre Samuel de 9 ani şi Maria Laura, 7 ani) ce aştepta de mult timp o ocazie pentru a se întoarce în România.

„Alături de soţie şi bunica sa, va putea să-şi refacă viaţa, copiii vor putea merge la şcoală, el va putea să înveţe o meserie şi să-i fie alături bunicului, pe moarte, care altfel ar fi singur", spun ONG-iştii. Pentru Alberto Piatti, secretar general al AVSI, succesul proiectul este garantat tocmai pentru că este gestionat de un ONG: „Oricât de multe rezultate pozitive ar exista, administraţia publică nu poate şi nu trebuie să pătrunda oriunde". 

Iniţiativă similară la Brescia

Iniţiative similare au apărut şi în alte oraşe italiene, fără prea mare succes însă. Primăria din Brescia a oferit 500 de euro şi un bilet de avion celor care îşi luau angajamentul să nu se mai întoarcă în Italia timp de cinci ani. Potrivit ONG-urilor, iniţiativa nu a avut prea mare succes deoarece proiectul a fost coordonat direct de administraţia locala şi nu prevedea o fază "de integrare" în ţara de origine. Noul proiect naţional, cofinanţat de UE şi Ministerul italian de Interne a schimbat însă regulile jocului, implicând masiv ONG-uri.

20.000 de euro va primi, eşalonat şi condiţionat, fiecare familie de ţigani din Milano care acceptă să nu revină în Italia.