Ce le-a transmis Biden liderilor de stat din formatul Bucureşti 9 după summitul virtual cu Putin
0
Preşedintele american Joe Biden a promis „continuarea unei consultări strânse şi coordonate” şi a afirmat „necesitatea unei poziţii unite” în cadrul NATO în discuţia purtată joi cu nouă lideri de stat din Europa Centrală şi de Est.
Joe Biden a promis membrilor NATO din Europa Centrală şi de Est „capacităţi militare suplimentare” şi s-a angajat să îi implice în deciziile referitoare la regiune, a declarat Asta Skaisgiryte, o consilieră a preşedintelui Lituaniei.
Biden i-a asigurat pe aliaţi că nimic nu va fi convenit cu Rusia în privinţa regiunii pe la spatele lor, a precizat oficialul lituanian.
„El a spus că sunt posibile elemente suplimentare de asigurare în aceste ţări şi capacităţi militare suplimentare”, fără a preciza posibile locaţii, a mai spus Skaisgiryte.
La discuţia telefonică au participat liderii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei, un format cunoscut sub denumirea Bucureşti 9 (B9).
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea ca NATO să fie pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei, transmite Agerpres.
În intervenţia sa, Klaus Iohannis a salutat dialogul în Formatul Bucureşti (B9) şi a menţionat importanţa informării, coordonării şi consultării aliaţilor în faţa acestor provocări de securitate, evidenţiind că menţinerea unităţii statelor aliate este esenţială în aceste momente. Şeful statului a reiterat necesitatea consolidării prezenţei avansate a NATO pe Flancul Estic, inclusiv şi mai ales la Marea Neagră, o regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său. Iohannis şi-a exprimat totodată susţinerea pentru creşterea prezenţei militare a NATO şi, respectiv, a SUA în România şi în zona Mării Negre.
Discuţia dintre Biden şi liderii din formatul Bucureşti 9 a avut loc la două zile după ce preşedintele american a purtat un dialog virtual cu omologul său rus Vladimir Putin.
În discuţia cu Putin, Biden a avertizat că va impune sancţiuni dure Rusiei în cazul unui nou atac împotriva Ucrainei.
„Angajament de neclintit”
Într-o altă conversaţie, de o oră şi jumătate cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Joe Biden a reafirmat sprijinul Washingtonului faţă de Kiev.
Conform unui comunicat al Casei Albe, Biden i-a reafirmat lui Zelenski „angajamentul de neclintit” al SUA faţă de „suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.
Există zvonuri precum că Washingtonul ar face presiuni asupra Kievului pentru a ceda o parte din teritoriile ocupate de separatiştii proruşi din regiunile Luhansk şi Doneţk.
Dar un oficial de rang înalt american a dat asigurări că preşedintele Biden „nu i-a făcut nicio concesie” lui Putin. „Nicio naţiune nu poate forţa o altă naţiune pentru a-şi schimba frontierele”, a afirmat oficialul respectiv, potrivit AFP.
Totodată, Biden a evocat în convorbirea cu Zelenski necesitatea implementării Acordurilor de la Minsk din 2015, pentru a pune capăt conflictului din estul Ucrainei.
Preşedintele Biden este pregătit să suţină „măsurile adecvate care să încurajeze încrederea” în procesul politic, se arată în comunicatul Casei Albe.
Peste 13.000 de persoane au fost ucise în conflictul armat din estul Ucrainei, care durează de aproape opt ani. Conflictul, purtat oficial între Kiev şi separatiştii proruşi din acea regiune, a izbucnit la scurt timp după anexarea Crimeei de către Rusia. Cu toate că oferă sprijin militar şi logistic masiv pentru separatişti, Moscova susţine că nu este implicată în acest război.
La rândul său, Volodimir Zelenski a salutat „sprijinul ferm” oferit de Joe Biden ţării sale.
Putin începe să-şi „justifice” eventualul război şi face presiuni cu paralele istorice
De cealaltă parte, Putin reia discursul său cu privire la posibilitatea producerii unui „genocid” în estul Ucrainei, ceea ce este văzut drept un alt semn că se pregăteşte de război.
„Trebuie să vorbesc despre rusofobie ca despre un prim pas către un genocid. Asta se întâmplă în acest moment în Donbas”, a declarat liderul de la Kremlin în cursul unei şedinţe a Consilului prezidenţial pentru drepturile omului, un organ de paie în cadrul regimului Putin.
Preşedintele rus a mers până acolo încât a comparat situaţia din Donbas cu crimele Holocaustului.
Kremlinul şi presa rusă de stat acuză cu regularitate Kievul de faptul că ar alimenta conflictul armat din Donbas printr-o politică discriminatorie a populaţiei rusofone de acolo, acuzaţii dezminţite de către autorităţile ucrainene.
În 2015, Vladimir Putin acuza autorităţile ucrainene de „genocid” prin faptul că refuzau să livreze gaze naturale regiunilor separatiste. Patru ani mai târziu, el susţinea că recucerirea acestor teritorii de către armata ucraineană ar putea conduce la o situaţie asemănătoare genocidului de la Srebreniţa, din 1995, în Bosnia şi Herţegovina.
Rusia transmite în mod repetat ameninţări voalate în scopul de a împiedica aderarea Ucrainei la NATO, o „linie roşie”, potrivit Kremlinului. Paralela cu criza rachetelor din Cuba este evocată zilnic la Moscova.
Relaţiile dintre Rusia şi SUA ar putea să ajungă într-o situaţie similară celei marcate de criza rachetelor din Cuba din 1962, dar mai este timp să se ajungă la un acord care să stipuleze că NATO nu se va extinde spre Est, adică în Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, a declarat joi adjunctul ministrului rus Externe, Serghei Riabkov.
NATO, SUA şi Ucraina au respins deja orice solicitare a Rusiei în acest sens, afirmând clar că Moscova nu se poate implica în deciziile suverane ale Kievului.
Se încarcă comentariile...
