Merkel a negociat atât cu verzii, cât şi cu Democraţii. Totuşi, în ultimul sondaj efectuat, alegătorii germani ar prefera un guvern de largă uniune naţională, adică o alianţă între CDU/CSU şi SPD. Însăşi Merkel, un politician precaut, preferă să meargă la sigur şi să închege o alianţă cu SPD, cu care CDU/CSU are mai multe puncte comune decât cu Verzii.

Vineri, la o zi după ce creştin-democraţii au purtat primele negocieri cu Verzii, Angela Merkel (CDU) şi Horst Seehofer (CSU) s-au întâlnit cu Sigmar Gabriel, liderul SPD, la Cancelarie. Merkel a anunţat deschiderea negocierilor cu social-democraţii, dar a lăsat, evident, o portiţă şi pentru Verzi, rundele de negocieri cu aceştia din urmă continuând marţi.

Hermann Grohe, secretarul general al CDU, a admis că atât creştinii, cât şi verzii au găsit multe puncte comune, în special în zona politicilor care trebuie aplicate în zona euro, dar şi pentru rezolvarea problemelor sociale ce derivă din integrarea socială şi din politica privind resursele alternative de energie.

Totuşi, în alianţa creştin-democrată există şi voci care se opun unei coaliţii cu Verzii. Unul dintre opozanţi este Alexander Dobrindt. „Distanţa dintre noi şi Verzi este mai mare decât cea dintre noi şi SPD.”

Odată terminate alegerile şi începute negocierile pentru formarea unui nou guvern, în partidul Verzilor a survenit o scindare destul de puternică. Aripa de dreapta a Verzilor consideră că un pact cu CDU/CSU ar reprezenta cea mai mare trădare pe care partidul ar putea să o comită faţă de istoria sa şi faţă de electorat.

„În timpul negocierilor am remarcat foarte rapid că nu putem avea succes în demersul nostru pentru că sunt multe subiecte de discuţie asupra cărora nu am zăbovit decât foarte puţin. Am convenit cu CDU/CSU să avem o nouă rundă de negocieri marţi”, a spus şi Cem Oezdemir, de la Verzi.

Pentru ca Angela Merkel să formeze un nou guvern, partidele în cauza, dar şi Cancelarul ar trebui să facă o serie de compromisuri pe următoarele mari subiecte:

  • Taxe | SPD vrea sa mărească taxele pe veniturile mai mari de 100.000 de la 42% la 49% pentru a acoperi investiţiile din infrastructură, educaţie şi cercetare. Merkel şi conservatorii vor să mărească nivelul banilor alocaţi investiţiilor publice, dar nu prin finanţarea acestor lucrări din taxe sau datorii. Ambele părţi au lăsat de înţeles că pot ajunge la un compromis, dar găsirea surselor de finanţare va fi o operaţiune foarte dificilă.
     
  • Salarii | SPD vrea introducerea unui salariu minim pe economie, un plan-cheie din platforma prezentată în campania electorală şi o condiţie pentru această coaliţie cu CDU. De cealaltă parte, CDU/CSU vrea praguri salariale în funcţie de regiuni sau de sectoarele din economie, iar angajatul cu salariu minim să fie remunerat cu mai putin de 8,50 euro.
     
  • Energie | SPD şi CDU/CSU nu au putut ajunge la o înţelegere privind micşorarea subvenţiilor în domeniul energiei regenerabile. Verzii, însă, ar fi un partener mult mai dificil încât aceştia se opun cu cerbicie acestei mutări.
     
  • Noii miniştri | Wolfgang Schauble, ministrul Finanţelor, a anunţat că vrea să îşi păstreze această poziţie şi beneficiază şi de susţinerea lui Merkel. Sigmar Gabriel, preşedintele SPD, are şanse la şefia Ministerului de Externe, a celui de Finanţe sau a Ministerului Muncii. Există şi oportunitatea ca acesta să opteze să se ocupe doar de conducerea partidului şi să nu facă parte din guvern.