Bulgaria si Romania, doi gemeni care nu se cunosc

Georgi Gotev, redactor-sef, ziarul "Standart", Sofia

Pentru Bruxelles, Romania si Bulgaria par a fi doi gemeni. In mai toate publicatiile din presa europeana, pe langa numele uneia dintre tari o gasim si pe cealalta.
Din anul 2001, cand a fost inventata formula pentru extindere "10+2", Bulgaria si Romania devenisera un caz special. Inca de atunci, ca ziarist, am calificat aceasta formula "zece nunti si doua inmormantari". Ministrul nostru de externe de atunci, Solomon Pasi, a preluat-o, din nefericire, cu unicul scop de a amuza publicul la conferinte si forumuri internationale. Bulgaria si Romania sunt azi victimizate de criza din Europa dupa referendumurile din Franta si Olanda, de blocajul motorului franco-german si de marasmul economic de pe vechiul continent. La problemele noastre interne se adauga probleme grave internationale. S-a schimbat si atmosfera generala. Era zi festiva pe 1 mai 2004, cand 10 noi state au devenit membre UE. Pe 25 aprilie, anul acesta, cand Bulgaria si Romania au semnat tratatul de aderare, la Luxemburg, la ceremonie nu prea am vazut zambete. Nimeni in Europa bogata nu parea prea bucuros ca tarile noastre se vor integra in curand in familia europeana. Bulgaria si Romania au probleme grave de imagine. Nu are rost sa judecam care criminalitate este mai dezgustatoare - retelele de cersetori romani sau hotii de bancomate bulgari. Clar este insa ca imaginea proasta nu este numai un rezultat al stereotipurilor presei occidentale. Ea este o emanatie a societatilor noastre si este vizibila si de la distanta. Cele doua tari sunt cele mai sarace, in comparatie cu "Cele zece" si pentru faptul ca aici s-a furat mai mult. Tranzitia noastra a fost o tranzitie infractionala. Multi infractori fac parte din elitele noastre si se pregatesc sa se integreze in elitele europene. In loc sa se preocupe de problemele reale, Bulgaria si Romania au aratat o placere nesanatoasa de a se denigra mutual. In loc sa lucreze in paralel fata de presiunea Bruxelles-ului, cele doua tari s-au incurcat reciproc. Toata lumea, in Bulgaria, cunoaste replica fostului premier roman Adrian Nastase - "Bulgarii si-au dat jos pantalonii si accepta orice" (dintr-o stenograma publicata in presa romana in context electoral, in noiembrie 2004). Dl. Nastase se referea la negocierile cu UE, cand Bulgaria optase pentru viteza in loc de continut. O luna mai tarziu, domnul Nastase si-a "dat jos pantalonii" la randul sau, acceptand conditii mult mai proaste decat tara vecina, pentru a incheia negocierile inainte de alegeri. Este adevarat insa ca, in urma cu patru ani, Adrian Nastase propusese fostului premier bulgar Simeon Saxa Coburg Gotha faimosul "tandem", dar aceasta idee a fost respinsa de partea bulgara. Atunci, Romania nu prea inspira incredere, dar, oricum, a fost o greseala din partea Sofiei. Bulgaria si Romania nu si-au unit eforturile ca grupul Visegrad sau tarile baltice si pentru faptul ca nu se cunosc. Nivelul de contacte economice si umane este extrem de modest, cu mult inferior contactelor din perioada comunista. Un exemplu este revelator: taxele pentru a trece pe "Podul prieteniei" de la Ruse-Giurgiu (in jur de 50 euro de masina). Ani in sir, toti politicienii de pe cele doua maluri ale Dunarii au declarat la unison ca taxele trebuie eliminate, ca asa nu se poate. Ba se poate. Cu un asemenea nivel de relatii bilaterale, Bulgaria si Romania nu merita sa fie considerate candidate serioase pentru UE. Nu prea avem timp sa shimbam aceasta situatie.