Beata Szydlo, nominalizată pentru funcţia de premier al Poloniei. Programul economic riscant al conservatorilor polonezi

Beata Szydlo FOTO AFP

Partidul Lege şi Justiţie (PiS), victorios în alegerile legislative de duminică din Polonia, a nominalizat-o pe Beata Szydlo, vicepreşedinta acestei formaţiuni politice, pentru funcţia de prim-ministru, informează site-ul agenţiei de presă AFP, care dezvăluie totodată programul economic riscant al conservatorilor polonezi.

„Beata Szydlo este candidata noastră pentru funcţia de prim-ministru“, a anunţat Elzbieta Wilk, purtătoarea de cuvânt a PiS, citată de agenţia de presă PAP. Wilk a explicat că a făcut acest anunţ pentru a pune capăt speculaţiilor cu privire la candidatul nominalizat de PiS pentru postul de premier al Poloniei.

Presa poloneză îl anunţa pe Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS, ca posibil candidat pentru funcţia de prim-ministru, după ce partidul a câştigat majoritatea locurilor din Camera Inferioară a Parlamentului în urma alegerilor legislative organizate duminică în Polonia. Printre candidaţii menţionaţi de presă s-a aflat şi economistul Piotr Glinski, care mai fusese nominalizat pentru acest post anterior.

În luna iunie, Jaroslaw Kaczynski a propus-o pe Beata Szydlo, în vârstă de 52 de ani, drept şef de guvern în cazul în care PiS va câştiga alegerile din 25 octombrie, după ce a condus cu success campania prezidenţială a policianului Andrzej Duda, care deţine funcţia de preşedinte al Poloniei din august 2015.

În urma alegerilor de duminică, Partidul Lege şi Justiţie a câştigat 235 din cele 460 de mandate din Parlamentul polonez, ceea ce îi oferă posibilitatea de a guverna singur.

Un program economic generos şi riscant

Conservatorii polonezi şi-au dat un termen de o sută de zile pentru a-şi pune în practică programul economic generos, dar susceptibil să ruineze finanţele publice, potrivit criticilor, relatează AFP.

În timpul campaniilor pentru alegerile prezidenţiale şi cele legislative, PiS le-a promis polonezilor că va face astfel încât să beneficieze în cele din urmă de creşterea economică a ţării lor, constantă de 25 de ani încoace.

Asigurându-şi puterea, conservatorii nu vor întâmpina probleme în îndeplinirea promisiunilor, ale căror costuri sunt estimate la 39 de miliarde de zloţi (9,1 miliarde de euro) de către PiS şi dublu de către opozanţii conservatorilor şi numeroşi economişti.

Henryk Kowalczyk, prezentat de mass-media drept viitorul ministru al Economiei, a subliniat marţi necesitatea adoptării cât mai rapid a noii legi privind alocaţiile, una dintre promisiunile din campanie ale Beatei Szydlo. Conform promisiunii conservatorilor, alocaţia lunară pentru un copil va creşte la 500 de zloţi (120 de euro).

De asemenea, PiS vrea să scadă imediat vârsta de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi la 60 de ani pentru femei, după ce liberalii, aflaţi până acum la putere, au crescut-o treptat la 67 de ani. În plus, partidul conservator intenţionează să introducă o remuneraţie orară netă, inexistentă până acum, în valoare de 12 zloţi (trei euro), o majorare substanţială a sumei veniturilor exonerate de impozite şi distribuirea gratuită a unor medicamente pentru persoanele de peste 75 de ani.

„Avem 14 proiecte de lege pe care vrem să le adoptăm în Parlament în primele 100 de zile, adică până în martie 2016“, a declarat Kowalczyk pentru postul de radio TOK FM.

Piotr Glinski, unul dintre autorii programului PiS, a anunţat introducerea, „din 2016“, a unei noi legilaţii privind TVA-ul, ale cărei detalii nu sunt ştiute, precum şi a unor noi taxe pentru operaţiunile bancare şi hipermarketuri, pentru a finanţa aceste promisiuni. Potrivit lui, deficitul rezultat din colectarea ineficientă a taxelor şi impozitelor se ridică la 100 de miliarde de zloţi (24 de miliarde de eruo) pe an.

O „pură fantezie“

„Sunt convins că PiS va îşi va îndeplini promisiunile, chiar dacă ele depăşesc capacităţile economiei poloneze. Însă în cel mult cinci luni vor apărea probleme“, a declarat pentru AFP Witold Orlowski, expert la PricewaterhouseCoopers.

În opinia sa, „deficitul va creşte, iar Polonia, care respectă pe deplin criteriul deficitului public de 3% din PIB, va fi chemată la ordine imediat la Bruxelles“.

El a calificat drept „o pură fantezie“ anunţul şefului PiS Jaroslaw Kaczynski cu privire la mobilizarea a aproximativ 330 de miliarde de euro pentru a favoriza dezvoltarea întreprinderilor poloneze.

La rândul său, fundaţia FOR, condusă de Leszek Balcerowicz, părintele succesului transformărilor liberale după prăbuşirea comunismului, a avertizat că „introducerea unei taxe asupra tranzacţiilor financiare la un nivel de 0,14% pe operaţiune va scădea cu aproximativ 50% cifra de afaceri de la Bursa de la Varşovia“.

Partidul lui Kaczynski pledează pentru consolidarea controlului statului asupra economiei şi se opune intrării Poloniei în zona euro. Totodată, intenţionează să ajute întreprinderile mici şi mijlocii poloneze în faţa multinaţionalelor, prin relaxarea poverilor fiscale.

Un alt anunţ, privind ajutorarea a sute de mii de polonezi îndatoraţi în franci elveţieni, a îngrijorat băncile, primele victime ale Bursei de la Varşovia după victoria în legislative a PiS.

Stabilitate?

„O eventuală introducere simultană a unor taxe suplimentare şi a unei restructurări obligatorii a unor credite în valută riscă să aibă un efect cumulat şi să slăbească sensibil stabilitatea financiară“ a băncilor, a comentat marţi guvernatorul băncii centrale poloneze NBP, Marek Belka.

Totuşi, potrivit unei analize a băncii BGZ Paribas, „în pofida unor îngrijorări ale numeroşi investitori, victoria PiS la legislative nu a avut efecte negative pentru indicii bursieri naţionali“. Principalul indice WIG20 a terminat luni într-o creştere uşoară de 0,06%.

Monopolul puterii exercitat de PiS poate fi considerat drept „o consolidare a stabilităţii scenei politice poloneze“, potrivit băncii. Programul economic al acestui partid prevede o „largă stimulare fiscală şi o politică monetară liberală, ceea ce ar putea duce la o scădere a ratelor în 2016, precum şi la creşterea atât a consumului privat, cât şi al celui public“.

„Din punct de vedere al impactului situaţiei macroeconomice asupra pieţelor de acţiuni, rezultatul alegerilor constituie un element pozitiv“, afirmă banca.