Alegerile locale din Marea Britanie, test pentru premierul Boris Johnson. Independenţa Scoţiei, una dintre mizele scrutinului
0
Britanicii votează joi la alegeri locale cu valoare de test pentru Boris Johnson şi unitatea Regatului Unit, separatiştii sperând la o victorie răsunătoare în Scoţia pentru a deschide calea unui nou referendum de autodeterminare, comentează AFP.
Amânate cu un an din cauza pandemiei, aceste alegeri urmează să permită la 48 de milioane de alegători să reînnoiască circa 5.000 de mandate în 143 de adunări locale din Anglia, să aleagă un primar în capitala Londra şi să desemneze noi parlamente regionale în Ţara Galilor şi Scoţia.
Secţiile de votare vor fi deschise de la orele 06.00 la 21.00 GMT, iar rezultatele sunt aşteptate treptat vineri şi pe tot parcursul weekendului. În Scoţia, o provincie cu 5,5 milioane de locuitori, acestea vor fi potenţial decisive pentru viitorul Regatului Unit.
Dacă separatiştii la putere câştigă majoritatea în parlamentul local, prim-ministrul Nicola Sturgeon, şefa Partidului Naţional Scoţian (SNP), intenţionează să facă presiuni asupra guvernului central de la Londra pentru a putea organiza un nou referendum de independenţă.
Încercarea Partidului Naţional Scoţian (SNP) de a obţine un mandat clar pentru organizarea unui nou referendum pentru independenţă este pe muchie de cuţit, potrivit sondajelor de opinie publicate în ajunul scrutinului de joi, transmite Reuters.
Premierul britanic Boris Johnson a afirmat în mod repetat că nu va permite organizarea unui al doilea referendum referitor la separarea Scoţiei de Regatul Unit.
Dar SNP, principalul partid care susţine independenţa şi forţa politică dominantă în Scoţia, afirmă că dacă îşi va asigura majoritatea locurilor în Parlamentul din Edinburgh cererea sa nu va putea fi ignorată.
Un sondaj realizat de Savanta ComRes arată că SNP îi vor lipsi 6 locuri pentru o majoritate directă în Parlamentul cu 129 de locuri, dat că Verzii, care sunt pro-independenţă, vor avea de câştigat.
Un sondaj efectuat de Ipsos MORI arată că, deţi SNP este în faţa altor partide, nu este clar dacă va obţine majoritatea clară.
”SNP intră în alegerile de joi de pe o poziţie foarte puternică. Cu toate acestea, este imposibil de anticipat, cu încredere, pe baza acestor rezultate, dacă SNP va obţine o majoritate clară de locuri”, a arătat Ipsos MORI.
Dacă SNP câştigă alegerile de joi, Johnson va avea o alegere dificilă: să refuze un referendum şi, astfel, să permită amplificarea nemulţumirii scoţiene, sau să permită un referendum care ar putea distruge uniunea despre care spune că este atât de dragă lui şi partidului său.
Singura dată când SNP a câştigat majoritatea a fost în 2011.
Premierul britanic de atunci, David Cameron, s-a înclinat sub presiune şi a acceptat un referendum, în 2014.
Scoţienii au votat cu 55% la 45% împotriva independenţei în acel referendum.
Însă plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, susţinerea de către populaţie a modului în care premierul Nicola Sturgeon a gestionat criza Covid-19 şi antipatia din Scoţia faţă de guvernul conservator al lui Johnson au întărit sprijinul pentru independenţă.
Verzii din Scoţia ar putea fi un factor important. Ei au cooperat cu SNP pentru a adopta legi, sunt pro-independenţă şi nu au exclus o coaliţie cu SNP. Dacă va exista o majoritate pro-independenţă în Parlament, SNP va putea spune cel mai probabil că are un mandat pentru un alt referendum, deşi Londra va contesta probabil acest lucru.
La o dezbatere înaintea alegerilor, liderul SNP, Nicola Sturgeon, a declarat că nu va convoca un referendum ilegal dacă premierul Johnson va refuza să permită unul. Dar ea şi partidul ei au ridicat în repetate rânduri posibilitatea intentării unor acţiuni în justiţie, dacă Johnson va refuza referendumul.
Johnson a declarat miercuri reporterilor că nu consideră că majoritatea oamenilor din Scoţia şi nici din Marea Britanie nu cred că este momentul potrivit pentru a avea un alt referendum, în timp ce ţara iese din pandemie.
În 2014, 55% dintre scoţienii au ales să rămână în Marea Britanie. Un argument invocat de premierul conservator Boris Johnson, având ultimul cuvânt pentru a se opune ferm unei noi consultări care, în opinia sa, poate avea loc numai "o dată la o generaţie".
Partizanii unui nou referendum subliniază că Brexitul, căruia 62% dintre scoţieni i s-au opus, a schimbat miza. La fel ca şi pandemia, care a stimulat popularitatea lui Nicola Sturgeon, creditată cu o bună gestionare a crizei sanitare.
Aceste alegeri au, de asemenea, o dublă valoare de test. Pentru Boris Johnson, după victoria largă a conservatorilor la alegerile legislative de la sfârşitul anului 2019, cu promisiunea de a realiza Brexitul. Devenit realitate, acesta este însoţit, mai ales în Irlanda de Nord, de tulburări care au reînviat tensiunile comunitare.
Un test şi pentru liderul opoziţiei laburiste, Keir Starmer, al cărui partid se vede în faţa urnelor pentru prima dată de când el a preluat conducerea în aprilie 2020 după înfrângerea istorică la alegerile legislative.
"Luptăm pentru fiecare vot", a declarat miercuri cel care a promis că va ridica Labour din nou în picioare. "Oricare va fi rezultatul, îmi voi asuma responsabilitatea", a subliniat Keir Starmer.
Pe fondul succesului campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului, Boris Johnson rămâne pe primul loc în sondaje, în pofida mai multor scandaluri, inclusiv cel legat de finanţarea renovării apartamentului său oficial, şi a unui bilanţ foarte grav al pandemiei - peste 127.500 de morţi.
Miza se concentrează mai ales în jurul Hartlepool, bastion laburist din nord-estul Angliei susceptibil să basculeze conservator prin alegerea noului său deputat, după demisia parlamentarului în exerciţiu, acuzat de hărţuire sexuală. Un simbol destul de important după ce tories au cucerit în 2019 "zidul roşu" laburist, aceste regiuni din nordul Angliei afectate de dezindustrializare.
La Londra, laburiţtii se află într-o poziţie mult mai bună. La cinci ani după ce a devenit primul primar musulman al unei mari capitale occidentale, laburistul Sadiq Khan este dat câştigător pentru al doilea mandat, cu mult înaintea conservatorului Shaun Bailey.
Candidaţi români
În Anglia, în afara Londrei se aleg 143 de consilii de comitat (judeţene) şi de district (locale), ca şi 12 primari prin vot direct. Aici, ca şi în restul ţării au dreptul de a alege şi de a fi aleşi cetăţenii din Uniunea Europeană rezidenţi în Marea Britanie, inclusiv românii. Alexandra Bulat candidează la Cambridge în Cambridgeshire din partea Partidului Laburist cu şanse de a deveni primul cetăţean român ale consilier judeţean în Regatul Unit, în timp ce Sergiu Barna candidează din partea Partidului Conservator la Canterbury, în Kent.
Se încarcă comentariile...
