Şeful armatei italiene anticipează că avionul de luptă Tempest va putea scoate din joc rachetele hipersonice VIDEO

Şeful armatei italiene anticipează că avionul de luptă Tempest va putea scoate din joc rachetele hipersonice VIDEO

Avionul de luptă de a şasea generaţie Tempest este dezvoltat de Marea Britanie şi Italia FOTO captură You Tube

Şeful Statului Major din Italia anticipează că avioanele de luptă de a şasea generaţie Tempest vor putea fi probabil dotate cu arme laser, notează Defense News.

Ştiri pe aceeaşi temă

În viitor, avioanele de luptă de a şasea generaţie Tempest vor fi capabile să scoată din joc rachetele hipersonice, estimează acesta, având în vedere că tehnologia hipersonică este una „revoluţionară”, capabilă să provoace pagube „devastatoare” adversarilor.
 
Enzo Vecciarelli, şeful Statului major al armatei italiene, a prezis în cadrul unui seminar despre apărarea antirachetă că armele cu energie direcţionată „sunt probabil viitorul” în ceea ce priveşte capacitatea de a scoate din joc rachetele hipersonice aflate acum în dezvoltare în întreaga lume.
 
„Pe Tempest vom avea disponibilă o mare cantitate de energie şi nu excludem folosirea energiei direcţionate împotriva unor rachete de ultimă generaţie, inclusiv rachete hipersonice”, a estimat generalul Enzo Vecciarelli, şeful Statului Major al armatei italiene.
 
În prezent companiile Leonardo, BAE Systems şi MBDA evaluează împreună fezabilitatea construirii unui laser aeropurtat pentru Tempest, un program de apărare coordonat din Marea Britanie.
 
Potrivit unui oficial de la Leonardo, citat de Defenese News, a asemenea armă ar putea fi dezvoltată pe bazele programului laserului aeropurtat Dragonfire la care lucrează MBDA, QinetiQ şi Leonardo.
 
Seminarul organizat la Roma de think tankul IAI a coincis cu publicarea unui studiu al IAI care argumenta pentru alăturarea Italiei eforturilor comune de cooperare împotriva ameninţărilor din partea rachetelor hipersonice.
 
 

Programul Twister

Vecciarelli a precizat că, deoarece laserele vor fi posibile doar în viitor, între timp va susţine Twister, o reţea de senzori de avertizare timpurie cuplată la un interceptor ce se va deplasa la o viteză peste Mach 5 şi care face parte din Structura de Cooperare Permanentă Europeană (PESCO).
 
Programul, ce ar putea fi testat în 2030, este coordonat de Franţa, avându-i drept parteneri pe Finlanda, Olanda, Italia şi Spania. În octombrie anul trecut s-a alăturat şi Germania, iar CEO-ul aripei italiene a MBDA, Lorenzo Mariani, a argumentat în favoarea cooptării cruciale a Marii Britanii.
 
Studiul IAI a subliniat nevoia integrării acestei tehnologii în infrastructura de apărare antirachetă a NATO. Între timp, se arată în lucrare, Italia şi Europa ar trebui să se concentreze asupra elementelor spaţiale ale apărării antirachetă.
 

O supradependenţă de radarul din Turcia

 
„Trebuinţa de constelaţii de sateliţi care să detecteze rachetele încă de la lansare, în special prin senzorii cu infraroşi, devine tot mai stringentă. Roma ar trebui să exploateze sinergia dintre programele spaţiale şă apărarea antirachetă într-o logică de câştig reciproc. În plus, ar exista o îmbunătăţire şi completare a programului actual al apărării antirachetă balistică al NATO printr-un strat suplimentar şi mai multă rezilienţă conferite unei arhitecturi supradependente de radarul din Turcia împotriva ameninţării din partea Iranului”, scriu autorii studiului.
 
Unul dintre autorii acestuia, Alessandro Marrone, a precizat pentru Defense News că ar exista astfel mai multe opţiuni în eventualitatea în care radarul turcesc ar suferi defecţiuni sau ar fi atacat cibernetic.
 
„Geografia aşază Italia în prima line a atacurilor cu rachete din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, inclusiv din Iran şi Libia. Roma ar trebui să abordeze acest risc propunând să găzduiască sisteme radar suplimentare cu rază lungă de acţiune care să fie integrate în programul de apărare integrat antiaeriană şi antirachetă al NATO - ceea ce va reduce în acelaşi timp vulnerabilitatea menţionată de supradependenţă de radarul din Turcia”, se mai arată în lucrare.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările