UE şi China au încheiat „de principiu" un acord privind investiţiile. Ce obstacol mai stă în calea acestei cooperări

Uniunea Europeană şi China au ajuns la un acord de principiu privind semnarea unui vast acord legat de investiţii. Autorităţile de la Beijing promit un acces fără precedent al investiţiilor europene pe piaţa chineză. Semnătura oficială a acordului va avea loc ulterior şi va „reechilibra oportunităţile comericale precum şi relaţii de afaceri dintre cele două părţi”, potrivit CE.

UE şi China au aprobat miercuri încheierea "de principiu" a unui vast acord privind investiţiile, în cadrul căruia Beijingul promite să ofere un "acces fără precedent" pentru companiile europene, concomitent cu întărirea eforturilor pentru a combate munca forţată, promisiuni care nu au reuşit însă să oprească vocile critice, scrie AFP.

Acest acord politic a fost încheiat în cadrul unei videoconferinţe între preşedintele chinez Xi Jinping, liderii UE Ursula von der Leyen şi Charles Michel, precum şi cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron. Semnarea oficială urmează să aibă loc la o dată ulterioară.

Uniunea Europeană a negociat cu China timp de şapte ani acest tratrat de protecţie reciprocă a investiţiilor. Deci s-ar putea pune întrebarea:  de ce a fost necesară această grabă, şi anume finalizarea acordului înainte de încheierea acestui an?

Un prim răspuns este legat de presiunile Germaniei care a asigurat în a doua jumătate a acestui an preşedinţia Uniunii Europene. Doamna Angela Merkel a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru accelerarea negocierilor, deşi unele ţări membre ale Uniunii Europene, precum Franţa, Danemarca sau Polonia, erau reticiente.

De fapt, europenii se confruntă din nou cu o dilemă: pe de o parte ei sunt prudenţi în faţa tentaţiei hegemonice a Chinei, care se proiectează ca primă putere economică a lumii peste cîteva decenii, dar pe de altă parte europenii nu vor să fie ostaticii războiului comercial dintre China şi Statele Unite.

Dar, China a făcut însă mari concesii în ultimul timp, de natură să-i convingă pe europeni că acest acord va fi durabil şi profitabil de ambele părţi. Europenii doreau un mai mare acces pe piaţa chineză, respectarea normelor legate de proprietatea intelectulă, transparenţă în privinţa subvenţiilor acordate de stat intreprinderilor chineze, interzicerea transferurilor ilicite de tehnologie, abolirea muncii forţate în China. Uniunea Europeană reproşează Chinei că menţine în lagăre de muncă sute de mii de membri ai comunităţii uigure. Din unele surse, între 570 000 şi un milion de uiguri sunt înrolaţi cu forţa în tabere de muncă, pe care autorităţile chineze le numesc de „reeducare”. O parte din condiţiile impuse de europeni figurează în carta de valori a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

De partea ei, China pare să fi acceptat multe din condiţiile impuse de europeni pentru a evita o anumită izolare în contextul războiului economic cu Statele Unite. După toate probabilităţile, noul preşedinte american, democratul Joe Biden, va continua politica predecesorului său, republicanul Donald Trump, de decuplare a economiei americane de cea chineză. Lupta pentru dominaţia tehnologică a lumii va continua de fapt între China şi Statele Unite, iar în acest context ambele puteri au nevoie de aliaţi. Joe Biden a sugerat deja că doreşte să creeze o coaliţie a democraţiilor împotriva Chinei. Europenii nu acceptă însă anumite presiuni din partea Washington-ului, de genul „cine nu este cu noi este împotriva noastră”. Uniunea Europeană are ambiţia de a se impune în competiţia internaţională şi în jocul geopolitic mondial ca o putere la egalitate cu China şi cu Statele Unite, notează RFI.

În paralel cu aceste ultime discuţii pentru finalizarea acordului legat de investiţii, Uniunea Europeană cere Chinei eliberarea unor persoane persecutate pentru convingerile lor democratice. Este vorba în primul rînd de jurnalista Zhang Zhan, condamnată la patru ani închisoare întrucît în februarie anul acesta a descris situaţia reală de la Wuhan unde virusul a făcut ravagii şi a provocat haos în spitale. În al doilea rînd, este vorba despre 12 militanţi pentru democraţie de la Hong Kong, arestaţi în timp ce încercau să ajungă în Taiwan. Ei au fost condamnaţi la diverse pedepse cu închisoarea, între opt luni şi trei ani. În China sunt însă şi alţi deţinuţi politici, printre care mai mulţi avocaţi şi intelectuali cum ar fi scriitorul Qin Yongmin.  

În ce priveşte Franţa, care s-a arătat ceva mai critică faţă de China decît Germania de exemplu, ea a acceptat acordul în numele politicii sale de promovare a multilateralismului. Preşedintele Emmanuel Macron a declarat în mai multe rînduri, chiar şi de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite, că lumea de astăzi nu se poate reduce la rivalitatea dintre China şi Statele Unite.

Sumele în joc sunt considerabile. Investiţiile europenilor (fără Marea Britanie) în China se ridică la aproape 150 de miliarde de euro, iar cele ale Chinei în UE la 113 miliarde.

Acest text ar urma să deschidă pieţe chinezeşti cruciale: maşini ecologice, "cloud", finanţe şi sănătate, asigură Bruxellesul. Dar semnarea sa nu va avea loc decât după finalizarea juridică şi tehnică a textului, care ar mai putea dura luni de zile.

Mai trebuie convins şi Parlamentul European

Textul trebuie de asemenea să fie ratificat de Parlamentul European, un proces care se anunţă complex.

"Discuţiile sunt departe de a fi terminate, nu este decât începutul", a avertizat miercuri eurodeputatul german Bernd Lange, preşedintele comisiei pentru comerţul internaţional, care a vorbit despre "aşteptări (...) ridicate" - în special "o pârghie pentru lupta împotriva muncii forţate".

Un punct sensibil: experţii şi ONG-urile acuză regimul comunist că în Xinjiang a închis în lagăre de muncă forţată peste un milion de membri ai minorităţii uigure. Potrivit unui studiu american, cel puţin 570.000 de uiguri au fost înscrişi într-un program coercitiv de culegere a bumbacului.

Acordul prevede că Beijingul "se angajează (...) să lucreze pentru ratificarea convenţiilor fundamentale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), inclusiv cele privind munca forţată", precizează comunicatul european.

O formulă identică figurează în acordul de liber schimb cu UE, inclusiv în acordul post-Brexit cu Londra, notează un oficial european, care arată că Bruxellesul dispune de propriile instrumente pentru a face presiuni asupra Chinei.

Dar acest lucru nu este suficient pentru a asiguraa eurodeputaţii, care au adoptat la jumătatea lui decembrie o rezoluţie care condamnă munca forţată la care este supusă minoritatea uigură, kazahă şi kirghiză.

Eurodeputatul francez Raphaël Glucksmann (S&D) cere "angajamente concrete şi verificabile" din partea Beijingului. "Niciun martor extern nu poate pătrunde în întreprinderile care exploatează sclavi uiguri. Deci, sunt doar cuvinte", a declarat el.

Şi europarlamentarul Iuliu Winkler, coordonator al Grupului de Monitorizare a relaţiilor cu China şi raportor permanent al INTA în dosarele UE-China, a arătat că este nevoie de „mecanisme care să asigure claritatea şi predictibilitatea aplicării”.

”(...) avem nevoie de mecanisme care să asigure claritatea şi predictibilitatea aplicării. Parlamentul European trebuie să exercite un rol puternic în monitorizarea viitoarei puneri în aplicare a acordului şi ne aşteptăm ca şi Comisia Europeană să îşi îndeplinească obligaţiile în acest sens”, a declarat Winkler, citat într-un comunicat de presă.

Europarlamentarul a precizat că dispoziţiile acordului de investiţii conţin şi importante măsuri în domeniul comercial care au ca scop combaterea dezechilibrelor din relaţia bilaterală.

”Salut realizările substanţiale în ceea ce priveşte accesul pe piaţă şi condiţiile de concurenţă echitabilă, şi anume regulile împotriva transferului forţat de tehnologii, obligaţiile întreprinderilor de stat şi normele de transparenţă pentru subvenţiile de stat”, a adăugat Winkler, subliniind, încă odată, faptul că ”China este un partener strategic, dar şi un competitor al UE” .