China a transmis liderilor UE că susţine „în felul său” negocierile de pace din Ucraina

FOTO EPA-EFE

Premierul chinez Li Keqiang le-a spus vineri liderilor UE că Beijingul va face presiuni pentru pace în Ucraina „în felul său”, după ce Bruxelles-ul a cerut Chinei să nu furnizeze arme Rusiei şi să nu ajute Moscova să ocolească sancţiunile occidentale, conform Reuters.

Premierul chinez Li Keqiang a discutat cu preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, şi cu şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, timp de aproape două ore, prin videoconferinţă, în cadrul primului summit UE-China din ultimii doi ani.

Li le-a spus liderilor UE că Beijingul a căutat întotdeauna pacea şi a promovat ideea de negociere şi a asigurat că este dispusă să continue să joace un rol constructiv împreună cu comunitatea internaţională, a relatat televiziunea chineză de stat CCTV. 

Un oficial UE, citat de Reuters sub acoperirea anonimatului, a declarat însă vineri că poziţia Chinei faţă de Rusia a fost „întrebarea de un milion de dolari” a summitului. „Prelungim acest război sau lucrăm împreună pentru a pune capăt acestui război? Aceasta este întrebarea esenţială pentru summit”, a declarat oficialul. 

Potrivit surselor Reuters, oficialii UE au încercat să transmită Chinei că orice ajutor acordat Rusiei ar afecta reputaţia internaţională a Chinei şi ar pune în pericol relaţiile cu cei mai mari parteneri comerciali ai acesteia - Europa şi Statele Unite.

Peste un sfert din comerţul global al Chinei a fost realizat anul trecut cu blocul comunitar şi cu Statele Unite, faţă de doar 2,4 la sută cu Rusia, a declarat un oficial al UE.

China este îngrijorată de faptul că ţările europene iau indicaţii de politică externă mai dure de la Washington şi a cerut UE să „excludă interferenţele externe” din relaţiile sale cu ea. 

În 2019, UE a trecut brusc de la un limbaj diplomatic blând faţă  de Beijing la unul mai aspru, numind China un rival „de sistem”sistemic.

UE, Marea Britanie şi Statele Unite au sancţionat oficialii chinezi pentru presupuse abuzuri ale drepturilor omului în regiunea Xinjiang, ceea ce a determinat Beijingul să riposteze, îngheţând un acord de investiţii deja negociat între UE şi China.

Totodată, China a suspendat importurile din Lituania după ce ţara baltică a permis Taiwanului să deschidă o ambasadă de facto în capitala sa, ceea ce a provocat furia Beijingului, care consideră insula guvernată democratic ca fiind propriul său teritoriu.